Doar să nu renunț

941717_447504285335731_1868153633_nN-am pic de liniște. Niciodată.
Nici când toate luminile se sting peste oraș şi e vreme de dormit, de tihnă sau de tras linii.
Atunci sufletul meu zboară înainte.
Deşi n-are nici spre ce şi nici spre cine.
Ar trebui să-l las să se odihnească, dar eu îl chinui ca pe Hristos.
Găsesc motive. Găsesc oameni de care mă ataşez cu o afecţiune greu de dus.
Şi mă supun torturii voluntar, deşi ar fi mult mai simplu să renunţ.
Eu când e vreme de dormit, de tihnă sau de tras linii, răscolesc prin poze şi prin vieţi viitoare.
Încing cuţitul la flacără domoală şi-l învârtesc în rană.
Și-n loc să mă gândesc „la azi” și cel mult „la mâine”, eu mă gândesc la casa noastră cu geamuri mari, cu grădină verde și cu fotografiile tinereții noastre, frumos înrămate.
La băiețelul nostru care-mi pune o mie de întrebări pe minut și tot de-o mie de ori îmi zice:
„da, mama ?! Da, scumpul mamei, e „da” orice pentru tine”.
Mă gândesc la bărbatul meu încărunțit la tâmplă, dar care mi-i mult mai drag acum decât în anii lui glorie. Pentru că timpul l-a dezvelit rând pe rând de toate învelișurile, iar acum în fața mea a rămas doar esența. Iar ridurile, durerile de spate și iubirile chinuite de cândva pălesc acum în fața „cetății” noastre.
Observ de la o vreme o goană nebună.
Vreau să dorm „mai repede”, ca să mă trezesc „mai repede”, să lucrez „mai repede” și poate astfel să ajung „mai repede” acolo.
Sunt sfârșituri de zile când abia de mă târăsc.
Atunci mă opresc pentru o clipă și mă uit în zare.
Și-mi văd sufletul.
E acolo. În casa cu geamuri mari, cu poze înrămate și cu trandafiri roșii de august.
Stă cocoțat, nebunul, pe pervaz, ține picior peste picior și-mi zâmbește larg.
Iar eu trăiesc o stare asemeni celei din coșmaruri, când deși alergi cu ultimele forțe, distanța nu se reduce.
Și atunci, tot el, îmi face cu mâna.
Mă cheamă să vin „mai repede”.
Iar eu mă simt tot ca-n vis, când știi că năpasta e la un pas de tine, dar totodată îți dai seama prea bine, că nu e decât un vis.
Atunci zâmbesc.
Și-mi zic: „voi ajunge”. Doar să nu renunț.



Sursa
2013-11-07 23:33:05



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

06:35:00PENTRU SĂNĂTATEA DUMNEAVOASTRĂ —» Leo Butnaru
10:49:08Nou: Mileștii Mici Riesling Brut Natur —» Fine Wine
08:09:00DINSPRE HOMER SPRE NOI —» Leo Butnaru
10:59:00UN YES-EU —» Leo Butnaru
07:00:00DIN POEZIA FRANCEZĂ MODERNĂ —» Leo Butnaru
14:57:18Agresat la adunare aur în Suedia (priviți integral) —» Curaj.TV | Media alternativă
17:44:00Mafiot pus la punct cu dosar penal —» Curaj.TV | Media alternativă
09:39:26#ISCOADA Talks // Masculinitate și discriminare de gen în epoca digitală —» Curaj.TV | Media alternativă
06:08:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
13:06:39Tradiții muzicale ale orașului Chișinău —» CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"
08:51:00UN DIALOG DESPRE JURNALUL UNEI EPOCI —» Leo Butnaru
06:51:00REPARAȚIE, EVACUARE, JAZZ —» Leo Butnaru
19:32:00Incredibil ce gafă poate face ANAD. Cazul de dopaj care poate intra în istorie! —» Sandu GRECU
17:07:00Predicția lui Andre Barbault pentru 2026 —» codul omega
13:00:31Elfrida Koroliova. Prin labirintul pasiunilor —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
12:28:16Drama primului fotbalist din Moldova prins dopat. Adevărul ascuns —» Sandu GRECU
07:35:00BIBLIOTECA —» Leo Butnaru
06:47:43Criza de încredere: sport global. Moldova joacă în deplasare, fără rezerve. —» Efrosnatalita’s Blog
06:32:00PĂUNUL ȘI LIBERTATEA —» Leo Butnaru
14:22:00Calatorie/Viaje —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:42:00Constantin Romașcanu, compositor, dirijor și profesor universitar —» CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"
14:43:002026 – Revelarea Adevărului —» codul omega
13:24:00Siguranța cetățenilor, asigurată zi de zi de structurile Ministerului Afacerilor Interne —» Sandu GRECU
06:43:00DIN COSMOGRAME —» Leo Butnaru
20:31:24A House of Dynamite —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag