Să înceapă cheful!
- Ce faci de sărbători?
- Care sărbători? Aaaa! Deja? Of, nu ştiu. Da al cui e anul? Al dragonului? Deci vestimentaţie pe negru, auriu şi roşu? Mănâncă orice? Şi nu trebuie de sacrificat ceva anume pe masă? Ok…Ah, da, şi cadouri. Piciului, lui A, lui B, lui C lui…Of…Fuga la magazin.
O săptămână de alergătură cu limba scoasă, prin ambuteiaje, localnici hapsâni şi iritaţi – după brad, decoraţiuni şi cadouri, ambalate ca-n cele mai bune case. Altă săptămână de pregătit meniul, cumpărat produse, ornat casa şi gândit scenarii pentru petrecere.
Forfota de sărbători nu e chiar plăcută. Nu şi la noi. Unde totul e quasi şi pseudo. Pseudo-atmosferă, pseudo-surprize, quasi-relaxare, quasi-petrecere. Dacă ai nenorocul să ai în spate peste treizeci de bife la sărbători de iarnă, te trezeşti că nu mai există nimic nedăruit. Pe cercuri mergi deja de un deceniu. Şi nu mai încap mandarine şi salată Olivier în burduh.
Dacă vrei să prepari o gâscă tradiţională de Crăciun, uită, o găseşti doar la piaţa centrală, dacă nu a fost cineva mai rapid decât tine. Dacă vrei să fugi repede după servici la o întâlnire cu managerului localului care te scuteşte de griji la sărbători, ia-o mai moale. Din cele 24 de servicii taxi unul (1474) te ţine 15 minute în aşteptare, altul (1422) îţi promite maşină în 4 minute, ca după 25 să te ACUZE că ai aşteptat degeaba, ca în cele din urmă celălalt (1406) să te aştepte cu un cartier mai sus.
Dacă ai nevoie de costum de chirie pentru matineu – mergi la Benfis, de lângă Teatrul de Operă şi Balet. Doamnele sub pretextul lipsei de ochelari vor face o tentativă să-ţi închirieze un costum de prinţ de 600 lei, în schimbul celor 300 lei şi aşa exageraţi.
Dacă vrei să beneficiezi de cea mai bună atitudine ca şi consumator mergi la Kare, la Jumbo. Un magazin aparent extraordinar. Iţi vor da un aparat electric fără instrucţiuni care normal că se va strica în primele 10 minute, ca mai apoi să fii acuzat că nu ştii să-l foloseşti. Şi culmea, nu-ţi vor prezenta condica de reclamaţii şi vor chema paza magazinului şi poliţia ca să se clarifice cu clienţii nemulţumiţi.
Eu ştiu că la anul nu vom avea stradele pietonale în centrul capitalei. Nu vom avea un brad care e frumos şi ziua şi noaptea. Nu vom avea PayPal. Nu vom avea regim liber de vize în Europa. Nu vom câştiga Eurovision. Nu vom aplica pentru titlul – Chişinău – capitala Europei 2030. Nu vom…Continuaţi voi şirul mai departe. Dar chiar nu e suficient de frumos acel 2012 ca să marcheze crearea Agenţiei Naţionale de Protecţie a Consumatorului? Or, atitudinea faţă de noi, a statului, a businessului e cea pe care o simţim în primul rând.
Taxiul mă duce în cele din urmă acasă. Şi aud:
- Mama, da ce, типа, Moş Crăciun nu există?
- Aaaaaaaa!
Filed under: De gândit Tagged: Crăciun, forfotă, protecția consumatorului

Sursa
2011-12-15 11:45:03