Tinerii sârbi şi-au apărat cu pietre civilizaţia, poporul şi tradiţia de invazia liberalismului vestic

protestIeri, tinerii naționaliști sârbi au ieșit în stradă pentru a împiedica desfășurarea unei parade gay în centrul Belgradului. Tablou devenit specific pentru statele care mai păstrează valorile tradiționale: confruntări violente de stradă, presiunea organizațiilor internaționale asupra guvernului național, nemulțumirea majorității populației.

Ce a scos, de fapt, tinerii în stradă? Ura faţă de homosexuali? Nu cred.

În societate există multe alte probleme sociale care se află în topul priorităților (sărăcie, inechitate socială, corupție, criminalitate etc.), care totuși nu scot oamenii în stradă. De ce anume naționaliștii protestează împotriva “paradelor gay”, de fiecare dată?

Eu cred că tinerii au fost deplin conștienți despre cauza pentru care au ieșit să lupte cu pietrele. Este vorba de apărarea civilizației tradiționale în fața invaziei ideologice a vestului. Nu însăși comportamentul unei minorități cu dereglări psiho-comportamentale provoacă nemulțumiri și revolte, ci tentativa unor forțe străine, de a viola spațiul valoric și ideologic al popoarelor tradiționaliste.

Astfel de reacții sunt foarte importante. Anume un astfel de reflex de autoapărare reprezintă un indicator evident, care ne spune dacă o colectivitate mai reprezintă un popor (unitate organică, care are în centrul său o tradiție, fiind capabilă să reacționeze la pericole externe) sau o națiune modernă (un ansamblu de indivizi atomizați, dirijați de un singur sistem ideologic rațional).

Iată că sârbii au demonstrat că mai reprezintă un popor.

Popoarele din estul Europei (inclusiv și Republica Moldova) și din Balcani continuă să se mai afle sub o presiune ideologică puternică. Ținta este evidentă: etnocidul, anihilarea popoarelor, în calitate de subiecți ai istoriei şi transformarea lor în mase de indivizi izolați, egoiști, dirijați cu ajutorul reflexelor condiționate, asemenea câinelui lui Pavlov.

Mișcările pentru apărarea gay-lor, alături de celelalte mișcări de stânga (ecologiștii, feministele, apărătorii drepturilor animalelor, apărătorii dreptului la exprimare, pacifiștii, anarhiștii etc.) nu sunt decât niște elemente de avangardă („avant-garde” – potrivit DEX-ului al limbii române: AVANGÁRDĂ reprezintă un „detașament care se trimite în fruntea unei trupe în marș spre a o asigura împotriva unui atac prin surprindere”. Nu este doar o speculație, însăși activiștii pro-gay recunosc acest lucru şi îl reconfirmă, fără un pic de jenă, cu orice ocazie.

Sursa: Blogul lui Octavian Racu


Sursa
2010-10-11 17:56:21



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

23:25:33Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:03:49Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:48:55Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:43:31Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
07:57:24Cracovia, oraș al marilor artiști —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
03:34:16Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:03:19Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
20:53:00Pervaz —» Andrei LANGA. Blogul personal
16:34:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:33:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:51:00DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
02:44:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:49:56Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:18:16Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
08:27:51Când semeni în oameni, culegi în cifre —» Efrosnatalita’s Blog
07:27:00ÎN REALITATE ȘI DINCOLO DE EA —» Leo Butnaru
02:28:31Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
22:21:52Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:05:08Suveranism și Amarone —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
16:41:32Analfabetism funcțional, gîndire critică, școala în România —» Curaj.TV | Media alternativă
15:29:34Ofensiva anti-presă și luptele politice în Estul Europei —» Curaj.TV | Media alternativă
12:15:42Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:56:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
16:36:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
13:24:06Valuri de prostie —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag