Metamorfoza


Rîuleţe subţiri de durere roşietică se prelingeau pe degetele firave căzînd picătură după picătură pe pămînt. Imbraţişînd pietrele netede de parcă ar fi amanţi, rîuleţele purpurii se transformau într-o gaură diformă ce a înghiţit în scurt timp pămîntul de sub ea. Cu un zîmbet triumfător păşi în propria durere. Glezna îi fusese repede înghiţită de nisipul roşietic, mişcător al găurii. Se lasă trasă înăuntru cu o graţie de pisică leneşă. Se lăsă cuprinsă şi mîngîiată de fiecare fir de nisip, simţindu-le marginile enervante. Ridică mîinile în sus pentru a-şi lua rămas bun de la vînt, unicul prieten în acea lume. Adiere de vînt rupse un rîuleţ subţire de pe mîinele ei şi îl luă cu sine. O panglică roşie purtată de vînt. Ultim rămas bun. Nisipul o înghiţi. Linişte. Undeva în adîncul ei începu să pulseze o nelinişte. Nu era pulsul inimei ei. Ştia, aceea demult deja nu putea să bată în ritmul vieţii. Acest nou puls era doar o aluzie la existenaţă. Dar o facu să-şi piardă din liniştea obişnuită. Era încarcerată în propria alegere şi devorată în acelaşi timp de acest nou puls. Corpul întreg îi devinise pulsaţie. Simţea cum incepuse sa-i i se deformeze pielea, gata să se rupă în orice moment. Lumina fierbinte înlocui sîngele, purificînd-o. Izbucnea. Şi într.un moment totul dispăru. Pulsul, lumina, ea. Era şi nu era. O uşoară senzaţie de amorţire în membre. Linişte. Fulgerător simţi iar că este. Era acoperită de materie densă cu miros puternic de răşină. Dar se simţea în atîta siguranţă. Se simţea copil în mîinile iubitoare a mamei. Aţipi. Se pierduse în liniştea unui vis, în care ea murise pentru a reînvia. Se trezi pentru că simţi. Deja e timpul. O forţă-zeu o împingea. Simţea cum coboară tot mai jos şi mai jos. Acum sigur că nu se va mai întoarce. Căzu. De fapt, pe neaşteptate se simţi plutind. Pupa în care se simţise în siguranţă ceva timp începu să se desfacă. De frică încercă să ţină cu mîinile ceea ce rămăsese. Dar. Aripile ce le avea nu erau apte să refacă gratiile închisorii. Aripi cu rîuleţe roşii...de viaţă. Îşi luă avînt şi...Alături pluti o panglică purpurie şi dispăru în lumina răsăritului.

Sursa
2010-10-08 11:08:08



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

11:21:00PUTIN = STALI —» Leo Butnaru
17:44:1550 ans déjà —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
12:23:00Espolón —» Andrei LANGA. Blogul personal
05:47:04INTERSECȚII —» Leo Butnaru
14:24:00te-am visat (nu). —» Ghiocika
14:16:00Și iar. Noroc. —» Ghiocika
13:11:02Lectura a fost sărbătorită la Ungheni printr-un eveniment inedit – Speed Reading Café —» BPR Ungheni's Blog
07:51:00VERNISAJ —» Leo Butnaru
09:38:00Eter —» Andrei LANGA. Blogul personal
09:38:00Eter —» Andrei LANGA. Blogul personal
07:57:00NINGE —» Leo Butnaru
17:06:35Romstoria: Romii boemieni —» Curaj.TV | Media alternativă
13:33:20Risc de embargo ucrainean la vinurile moldovenești? —» Fine Wine
15:20:00JURNALUL ÎN CONTINUARE... —» Leo Butnaru
19:41:00...de scris —» Mihai Dohot - impresii şi opinii personale
09:05:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
06:51:00Resetări —» Andrei LANGA. Blogul personal
06:51:00Resetări —» Andrei LANGA. Blogul personal
06:51:00Resetări —» Andrei LANGA. Blogul personal
05:57:13DIN COSMOGRAME —» Leo Butnaru
22:40:28La 12 „trecute fix” —» Curaj.TV | Media alternativă
22:40:28La 12 „trecute fix” —» Curaj.TV | Media alternativă
08:14:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
09:01:09Nou: Sauvignon Blanc BIO de la Gogu Winery —» Fine Wine
07:29:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru