Adrian Paunescu, Draga mea, condamnata tara

Tragica mea, condamnata mea ţară ,
Din nou răstignită şi funerară,
În static şi jalnic galop antigalop,
Între secetă, foamete şi potop.

Tragica mea adorată Românie,
Calea nu ţi se mai ştie,
Asupra ta îşi continuă asaltul
Ba unul, ba celălalt, ba altul.

Mutată cu forţa, de la lei la roni,
Te-au încălecat pigmei autohtoni,
Care te-au trădat şi te crucifică,
Într-o păcăleală aproape mirifică.

Te-au retrogradat urât, cu voia,
După cum i-a mânat paranoia,
Din săracă, te-au făcut mizeră,
În timp ce afacerile lor prosperă.

Vor să te scoată şi de pe hartă,
Ţara mea tristă, de pe linie moartă,
Văduvă între văduvele sărace,
După fiecare război, după fiecare pace.

Şi, acum, când eşti într-o criză majo­ră,
Marinarul mlaştinii mi te devoră.
Ţukalarul lui mic şi obedient
Îţi acoperă florile şi vieţile cu ciment.

A venit o haită portocalie,
Să ia România şi s-o sfâşie,
A furat şi-a minţit şi trădează,
Ciumă ajunsă în ultima fază.

Prin complot, cinism şi bârfă
Vor să te facă o ultimă târfă,
Să te culci cu toţi banii de împrumut
Şi să uiţi cine-ai fost şi ce rang ai avut.

Că ai fost regină între popoare
Şi te respecta, chiar dacă nu te iubea, fiecare.
Sate se sparg, oraşe se-nnămolesc,
Se falsifică specificul românesc.

În spaţiul mioritic, oiţa nu mai trăieşte,
Mai sunt nişte lupi care urlă câineşte
Şi, ca de moarte să se mai spele,
Ciobanul a emigrat între stele.

Vâjâie vântul în orbitele goale
Ale viteazului cu durere de şale,
E târziu şi în ceasuri şi afară
Civilizaţia, acum, stă să dispară.

Ca într-un deochi, ca într-un blestem
În socialism eram bolnavi de sistem,
Ca o pedeapsă cu puşcărie grea,
Lipsa competiţiei ne deprima.

Şi-acum în capitalism ni se-arată
Toată această recesiune turbată,
Pe roşu am prins toate stopurile
Terorizaţi, am trecut toate hopurile.

Ce e tot acest coşmar, pentru
Dumnezeu?
Parcă ne e şi mai rău şi mai greu,
Căzută de-o crimă fără căinţă,
Libertatea e de unică folosinţă.

Cei mai mulţi n-au nici dreptul la pâine,
Aparenţă de om, tratament pentru câine,
Dreptatea însăşi, elementară,
A fost ucisă pe un peron de gară.

Stăm cu chirie la noi acasă,
Birurile se înmulţesc şi ne apasă
Şi întrebăm tăişul sabiei
Şi pe cârmaciul nărod al corabiei

Cu ce drept în prăpăd să ne lase,
Cine-i stăpânul propriei noastre case?
Cui i s-a retrocedat, cu minciună vinovată,
Ceva ce n-avusese, de fapt, niciodată?

Melancolica mea Românie,
Fă-ne să ştim că mai eşti vie,
Scutură-ţi pigmeii care te călăresc
Şi gustă o bucată de măr creţesc.

Fă-ţi dreptate, că altfel mori,
Printre atâţia vânzători şi trădători,
Tu eşti o ţară între ţările astrale,
Însângerată-i gloria istoriei tale.

N-au cum să te mai conducă nişte derbedei,
Care, când nu fac pe alţii, fac pe ei,
Vezi că din bun-simţ se şi moare,
Românie de sine stătătoare şi pierzătoare.

Tragică Românie, aflată sub ape,
Ce aproape e potopul, ce aproape!
Poate că n-avem puterea de a-l recunoaşte,
Dar potopul lucrează între berze şi broaşte

Şi ţara ni se pustieşte de tot,
Când pe guvernanţi îi doare în cot
Şi coboară şi ei, din când în când,
Să-i audă pe oameni plângând.

Şi se prefac jenant că regretă,
În sumbrul lor teatru de operetă,
În potop, nici clopotele nu mai bat
Pământul horcăie şi s-a înmuiat.

Poate că te vei răzbuna, odată
şi-odată,
Românie minţită, furată şi violată,
Românie de noroi, Românie de icoană,
Caz unic şi tragic de văduvă orfană.

Doar atât am putut aici închega,
O rugăciune pentru învierea ta
Şi te rog eu, cum te roagă fiecare,
Să ieşi din cumplita crucificare.

Şi, din inteligenţă şi din instinct,
Glasul tău să se audă distinct,
Ca-n faţa lumii, în faţa porţii,
Să se adune viii şi morţii!

Şi, ca o-ntoarcere la tine în destin,
Ridică-te, ţară!
Ajută-ne, Doamne!
Amin!
30 iunie 2010

Adrian Paunescu



Sursa
2010-09-26 19:54:57



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

14:54:38Pentru copiii de la Tabăra de Vară a Alianței Franceze vara a început cu lecții —» BiblioCity
14:54:13La Tabără, la Bibliotecă vin copii talentați —» BiblioCity
14:53:49În vacanța mare? De unul singur? Oare cum ar fi? —» BiblioCity
14:53:27Orice întâlnire a copiilor cu scriitorii devine un eveniment memorabil —» BiblioCity
14:52:43Cartea cea de toate zilele. Adevărată lecție de educație patriotică și spirituală —» BiblioCity
14:52:19Copii și Cuvinte. O Vacanță Mare cu o Scriitoare Mare este o Poezie scrisă împreună —» BiblioCity
14:51:57CARTEA cu ochi de copii – cartea cu poezii. Drago Mir – DRAG LUMII NOASTRE, LUMII COPILAȘILOR —» BiblioCity
14:49:23GHICITORI PE PORTATIV. Scriitoarea Marcela Mardare și-a amintit de elevii săi de cândva —» BiblioCity
17:35:45IHTIANDRU —» Andrei LANGA. Blogul personal
11:16:32105 ani de la nașterea artistului plastic Gleb Sainciuc —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
14:45:27EDITORIAL | Cazul „expertului” pedofil și noua mare provocare a lumii „moderne” —» Nicolae Federiuc
11:04:24DACĂ CITIȚI ÎN BULGARĂ, UN INTERVIU DIN REVISTA „FLACĂRA”, EDITATĂ DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN BULGARIA Leo Butnaru - Ognian Stamboliev —» Leo Butnaru
03:42:46PLOAIE —» Andrei LANGA. Blogul personal
07:02:18EXTRAS DIN INTERVIU —» Leo Butnaru
03:01:20JURNALUL CA MEMORIE, 1992 —» Leo Butnaru
10:18:42Primul concediu în patru cu Ilinca și Matei (probabil ultimul în Creta) —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
16:32:16Marea strategie scurtcircuitată —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
09:32:49CARTEA cu ochi de copii – cartea cu poezii. Drago Mir – DRAG LUMII NOASTRE, LUMII COPILAȘILOR —» BiblioCity
04:10:45PĂMÂNTUL FĂGĂDUINȚEI / POEME —» Leo Butnaru
19:04:43PLOAIE —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:11:39Mărturii din GULAG filmate la Burlacu, Cahul —» Curaj.TV | Media alternativă
06:46:22Cercetașii ingenioși vara la Bibliotecă —» BiblioCity
06:25:46Amintiri despre foame și canibalism —» Curaj.TV | Media alternativă
03:30:24JURNALUL CA MEMORIE —» Leo Butnaru
15:07:39Trei reguli de știut când servim spumant! —» Fine Wine