Probabil ati intalnit de multe ori, cu precadere pe la sfarsit de sezon, asemenea inscriptii tipatoare in vitrinile boutique-rilor, pe panourile publicitare, prin reclame TV, din auzite, alte surse inspiratoare, ca de pe data cutare si pana cand (interval de timp) vor avea loc reduceri pentru un lot anume de productie.
Ceea ce propun sa analizam este urmatorul lucru : se merita a investi in atare produse cumparandu-le in sezonul reducerilor ? Sau nu se merita ? Altfel spus, facem oare vreo economie procurand chilipiruri la kilogram ori, dimpotriva, aruncam bani in vant ? Haideti, fuguta fiecare din noi vine cu niste idei geniale si poate ne mai dam de gandit, ca e zi de duminica si alte treburi de meditat oricum n-avem.
Eu am stat timp pe ganduri si mi-am creionat niste idei pe care le prezint mai jos. Daca dispuneti de minim 5 minute pentru lectura, + vo’ 7 pentru reflectat, si daca mai indrazniti sa lasati un feed-back, cam pe-atata in suma si impartit la 2, in rezultat final, minim ar trebui sa-mi dedicati 18 minute, cam de vreo 15 ori mai putin timp cat a “pierdut” subsemnatul scriind articolul (luandu-se in calcul micile recreari si doua corecturi, in total 3 ore +/- terestre de munca).
Sa trecem direct la faptele concrete care sunt si conturul lor.
Primo. Clientul este conditionat sa adopte un comportament specific dupa receptarea mesajului subliminal care il cheama sa cheltuie mai putini bani. Imperativele kantiene, pe care, fie ca le-ar poseda clientul, in cazul de fata nu-si au nici o atributie, fiindca mesajul il transforma pe consumator in cainele lui Pavlov, odata ce a receptat mesajul subliminal saliveaza. Si, de fapt, clientul intr-un asemenea caz va cheltui mai multi bani. Un producator niciodata nu va produce bunastare pentru a-i aduce favoruri clientului, ci pentru asi mari profitul propriu.
Secundo. Potentialul client care opereaza cu insuficiente vrea sa cumpere o “valoare” la un pret cat mai redus. “Redus” de multe ori in mintea lui echivaleaza cu “avantajos” – asta este o alta eroare categoriala a facultatii lui de judecare. Adica, pe consumator nu il intereseaza atat valoarea neta a articolului de care chipurile are nevoie, cat costul articolului, comparativ.
Facand cumparaturi in sezonul reducerilor individul nu face nimic altceva decat sa compare si sa faca diferenta de preturi, iar dupa procura marfa in limita banilor de care dispune, valoarea bruta a careia, ar trebuie sa mentionam, va scadea brusc dupa ce o va achita la casa. Acesta uita de principiul economic de baza QUID PRO QUO pe care ar trebui sa-l aplice la achizitionarea bunurilor perisabile.
Intrebarea la care ar trebui sa dam un raspuns ultimo suna astfel : incearca potentialul client intr-o asemenea situatie sa faca o investitie ori ba ? Dar, initial vom pune punctele pe i.
Exista o prapastie onto-axiologica intre valoarea neta si valoarea bruta a unui articol din vitrina. Sa analizam un exemplu ilustru pentru a intelege ce este una si ce este cealalta. Un ceas de marca Patek Philippe costa x ori mai scump decat un ceas marca Omega, cu un mecanism “Swis made” asemenea garantat. Care ar fi atunci diferenta de cost dintre aceste doua mecanisme ? Raspunsul este mult mai simplu decat cel asteptat : un ceas Patek Philippe nu este doar un instrument exact de masurare a timpului, fiindca el nu indica atat ora, cat arata lumii intregi ca proprietarul lui are succes. Experienta succesului ii sporeste omului importanta propriei persone in vazul semenilor sai si tocmai de aceea oamenii platesc averi fabuloase (valoare bruta) pentru “marca” (valoare neta si diferenta de cost), care a devenit cumva intre timp un echivalent al stilului de viata luxury ultrasoft.
Astazi nimeni nu se mai apuca sa cladeasca turnul Babel caramida peste caramida din temelie, trebuie depus prea mult efort. La ce bun atata truda daca te poti instala in castele si turnuri metafizice posedand “unicitati” si “artefacte” care te plaseaza la aceleasi inaltimi fata de restul lumii ? Or, poate cineva crede ca un monah cocotat pe muntele Athos la h altitudine deasupra nivelului marii asteapta de la zeu mantuire ? Lasati orice speranta! Inaltimea la care se afla el il apropie de varful ierarhiei ce guvereaza in universul lui. Oare ce altceva poate fi mai bland pentru dansul ?
Tuturor celorlalti “de jos” le este harazit “pedeapsa” sa tinda catre divinatie angajandu-se intr-o cursa cu obstacole in labirinturi de supermarket, in vastele arealuri 3D ale reclamelor. Insa, faza este ca, si acolo-aici exista ierarhii. Nu toti vor putea sa se ridice in slavi pana la Avatar pentru a rupe o bucatica de “materie” din mantia lui si s-o coboare dupa aia inapoi pe pamant pentru asi arata fatis superioritatea fata de ceilalti muritori nefericiti, costul nu le va permite.
Adevarul este ca nu facem “economii”de bani atunci cand cumparam articole la preturi mult reduse. Sa ne gandim asupra unui lucru : ce inseamna sa cumparam valoarea neta la jumatate din pretul ei initial ? Nu inseamna oare sa procuram ceva “devalorizat” ? Ce inseamna sa platim un articol doar cu 60% din costul lui la sfarsit de sezon ? Asta inseamna sa pastram diferenta din valoare bruta al aceluiasi produs si sa renuntam la “echivalentul” din valoarea neta. Daca platim la reduceri doar 60 $ in loc de 100 $ per un produs, inseamna ca achizitionam o valoare neta care se “devalorizase” in timp cu aproximativ 40%.
Este asta o “economie” ? Fara a ezita o clipita raspund : NU (daca DA – argumentati). Mai curand pare a fi o simpla operatie tranzactionala in urma careia o anumita cantitate de numerar trece de pe un cont pe alt cont. Si basta. Pentru ca, economiile noastre, efectiv, depind de investitiile pe care le facem pe termen lung, iar a face o investie pe termen lung inseamna a adauga la contul din banca, nu a-l reduce.
Am amintit mai sus de un principiu economic de baza de care ar trebui sa tinem cont de fiecare data cand procuram ceva de la solduri (si nu numai de-acolo). Principiul este QUID PRO QUO. Merita sa ne intrebam de fiecare data cand platim un penny : CE PRIMESC IN SCHIMB ? Care este valoarea neta a produsului pe care vreau sa-l achizitionez ? Si, va creste oare ea in continuare sau va descreste ? Daca cel putin aceasta va ramane “constanta”, costul pe care l-am platit il vom putea recupera inapoi atunci cand, de exemplu, vom incerca sa vindem articolul respectiv unui cunoscut, scazand in prealabil din pretul platit la magazin impozitele si % de comision.
Dar, stai frate, ar zice un strein trecand p’aci prin vizita, ca la o adica, cine ma cred eu sa ii povatuiesc pe altii cum e “rational” sa-si cheltuie banii ? Deci raspund : nu am nici un interes sa ofer lectii gratuite. Intentionam sa afirm un singur lucru, ca exista firme care produc lucruri de cea mai inalta calitate, insa raman in umbra. Si sunt branduri care platesc bani grei pentru reclame folosind tehnici de manipulare pentru a ne reduce independenta financiara.
Ar trebuie sa mai scriu cateva randuri la cele spuse pana acum. Imi i-au un time out.
