...In romanul lui Vladimir Dudintev, "Straie albe" (Белые одежды / White Robes), eroul principal e preocupat de o dilema : ce reprezinta binele ? Si ce reprezinta raul ? Cautarile sale il fac sa gaseasca o formula matematica care se adevereste a fi un "criteriu". Insa acest criteriu mai are nevoie si de o cheita...
key
Bine si Rau / bine si rau
E ingropat poate pe undeva pe sub pamant etalonul de platina a binelui ? Ce reprezinta binele ? Ce este raul ? Avem oare vreo definitie ?
Daca un om se afla intr-o situatie cand viata lui e in pericol si practic soarta ii este in mainile noastre (adica decizia pe care o luam poate avea un rol important) trebuie sa-l salvam sau... ? Sau poate nu trebuie ? Si daca trebuie sa-l salvam pentru ce trebuie ? Poate doar atunci cand vom cunoaste exact pentru ce trebuie sa-l salvam pe cel aflat in pericol vom putea spune ce este binele si ce este raul ? Atunci vom inainta o definitie. Or, totusi avem nevoie de un postulat aprioric / abordam tema sub un alt unghi ?
Avem o necunoscuta in formula noastra, ceva lipseste...
Poate fi propus urmatoarul argument: ca suferinta e universala. Tocmai de asta toate care sunt tind spre Binele / bine (suprem). Si asta-i veche.
Noi comunicam cu lumea, iar lumea in sine vibreaza de interese ascunse care se intersecteaza. Activitatea fiecaruia din noi incepe de la niscaiva intentii. Insa, intentiile sunt diferite... Unele sunt indreptate asupra lucrurilor, altele, cand te uiti mai atent, asupra oamenilor. Sunt conditii in care interesele celuilalt si el singur nu sunt prezente intr-o actiune de-a ta / de-a mea...
Sunt si alte situatii in care interesul celuilalt e cuprins in activitatile mele. Mai mult. Fie ca interesele noastre se intersecteaza sau depind reciproc. Se-ntampla lucruri...
Binele si raul produc si actiuni, specifice unor atare intamplari. Si aici chiar avem de-a face cu fenomenul reflectiei intr-o oglinda. Binele ii doreste celuilalt niste emotii placute, iar raul dimpotriva, ii doreste celuilalt suferinta. Binele vrea sa-l apere pe celalalt de suferinte, iar raul sa-i ingradeasca dreptul la placere. Binele se bucura fericirii aproapelui, raul – opusului acesteia. Binele sufera el singur din suferintele altuia, iar raul sufera de la fericirea altuia. Binele se eschiveaza pornirilor proprii, la fel precum se eschiveaza si raul pornirilor sale. Tocmai de asta binele se deghizeaza sub un rau „mic”, iar raul imbraca masca binelui „grandios”...
Binele e indiferent meritelor proprii sau chiar si le reneaga complet, pe cand raul se supraestimeaza, de cele mai multe ori... In acest caz avem de-a face cu o relatie matematica a egalitatii: intr-o parte avem valoarea cu semnul plus, in cealalta aceeasi valoare cu semnul opus.
Acesta formula ar putea fi un criteriu, insa aplicabiltatea acestui criteriu e doar acolo unde o lege superioara ramane neputincioasa. Criteriul e pentru intrebuintarea launtrica mutuala (un fel de imperativ crestinesc)...
clepsidra
ceasul cu nisip
Conusul de sus, deschis in partea superioara, tinde la infinit si permanent se largeste. Partea superioara reprezinta Universul, lumea, incluzand totul in afara de constiinta individuala a omului (un fel de lume a 3-a popperiana). Constiinta omului tot poate face parte din aceasta lume. Ea este parte componenta a acesteia, insa din moment ce e gandita lumea, care este exterioara, inevitabil e contrapusa interiorului. Aceasta separare e una care vine odata cu reflectia asupra lumeii exterioare (sau a 3-a, cum am mai numit-o).
Conusul de jos, la fel ca si cel superior, nu are baza / fund, si radacinile acestuia tind la infinit.
Constiinta individuala poate sa patrunda in lumea obiectiva printr-un luft care se afla la intersectia celor doua conuri. Libertatea launtrica a omului astfel e mult mai bine protejata decat libertatea sa exterioara.
Erata : Raul / raul isi are si el conusul sau inferior, fara baza, radacinile caruia tind la infinit. Diferenta ar fi ca autocunoasterea pe omul rau nu-l prea intereseaza. Viata acestuia e in lumea exterioara, printre lucruri – el e preocupat doar de agonisirea lor (das ist materialismus). Aceasta lacomie, specifica raului, e depistata de bine care se situiaza in, care e launtric…
Nota Bene : pe alocuri e traducere bruta, pe alocuri interpretare si completari cu exemple proprii.
