***
OEDIP:
Ziceai că, după spusa lui, nişte tâlhari
Pe Laios l-au ucis. De-o povesti şi-acum
La fel - că-au fost mai mulţi - nu-s ucigaşul eu
Căci când se spune "mulţi", e limpede: n-a fost
Un singur om! Dar de va povesti că-a fost
Un singur om, e lămurit: acela-s eu!
IOCASTA:
Nu te-ndoi! Aşa a spus; si înapoi
El vorba nu şi-o poate lua. L-am auzit
Şi eu, şi-oraşu-ntreg. Şi de-ar suci-o el
Altcum de cum a spus-o-ntîi, nu va putea,
O, rege, arăta ca Laios a pierit
Cum prezisese-oracolul! Căci lui cândva
Apolo i-a prezis că va pieri ucis
De fiul meu. Dar cum putea ăst biet copil
Sa-l fi ucis, când el murise - el! - cu mult
Naintea tatălui?... De azi, n-o mai privi
Încolo-ncoa, să mai citesc în prorociri.
