Fără leac
Sufăr de o boală incurabilă.Doctorii nu ştiu ce am.
Nici oamenii de ştiinţă, nici vracii, nici vrajitoarele, nici măcare babele.
Simptomele par a fi cele mai banale.
Dureri de inimă, crize astmatice, ameţeli şi multe altele. Chin, durere, pură suferinţă. M-ar invidia toţi sfinţii. Înţeapă ba într-o coastă, ba într-un picior...
Ai zice că sufăr de batrîneţe (e şi ea fără leac) .Dar sunt încă tînără...
Şi totuşi voi muri.
Culeg în fiecare zi fire de gînduri lăsate pe pernă, iar creierul devine tot mai greu, ca o tumoare, sub povara amintirilor. Bucăţi mari de suflet se dezlipesc din mine ca măcinat de vre-o infecţie.
Am bandaje pe orgoliu, de toate formele, mereu noi, în fiecare zi tot mai frumoase. Îmi lăcrimează ochii ca stropitoarele şi am buzele crăpate.
Sufăr de insuficienţă de dragoste.
Şi nu am alt leac, decît o supradoza de ... de ...
Sursa
2009-03-03 22:55:58