Fumați lume, fumați ... vise.
Am fumat prea multe vise,
stau în supradoză de câteva zile.
Miroase-a mucegai și sunet de țambal.
Am vrut să mă internez într-un spital de visători... m-au întâlnit la ușă de mi-au zis că
n-au locuri. Suprasolocitat spitalul în ultima săptămână.
Oare-o fi fost reduceri la ceva țigări visătoare de –a fost așa mare cererea...?
Și-am pornit pe străzi...
Țambalul din urma mea. Fumul pe lângă mine. Cu vise în buzunare am rupt de pe trotuare patru cearșafuri, trei furculițe, două prize și-un calendar.
Pornit-am în lumea mare.
Hop și primăvara a decis să mi se alăture. Ei hai, dacă n-ai ce face.
Ne-am pus jos pe-un trotuar amândouă, am scos câteva vise din pachet, și ne-am luat dejunul.
Tare nebunatică odraslă primăvara, s-a apucat a înverzi iarba, a da drumu’ la flori, a parfuma zările. Iac' și primăvara în supradoză.
În seară, tăvălite amândouă pe cele patru cearșafuri, ne-am dat seama că fumasem juma’ din vise.
Ce-i de făcut?
Oare visele se molipsesc?
Se molipsesc, îmi zice.
Ei dac tot se molipsesc, ne-am pornit a molipsi lumea pe unde apucam.
Când s-or termina visele noastre, ne-om molipsi de la alții, și alții de la noi.
M-am trezit dimineața cu prizele lângă mine, mă uit pe geam: carantină!
Aud bătăi la ușă, hop și iar primăvara buimatică:
-Misiune îndeplinită cu succes! Hai și-om sărbători.
Și-am ieșit în plină carantină, și-am mai fumat vise, și-am zis că unele supradoze nu dăunează sănătății dvs... ba chiar se recomandă...
Fumați lume, fumați ... vise.
Sursa
2009-03-02 01:47:00