MOLDOVA ÎNTRE PALATUL VICTORIA ȘI PALATUL COTROCENI

Desigur, vizita la București a premierului Leancă va atinge și câteva puncte sensibile de pe agenda relațiilor dintre cele două țări. Este cât se poate de firesc ca în discuțiile dintre Leancă și Ponta, să fie evocată dorința părții moldovene ca tratatul privind regimul de frontieră să fie ratificat cât mai grabnic. Această doleanță a fost făcut în fața președintelui român Traian Băsescu și de către președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman. Atunci, șeful statului român i-a tăiat-o scurt lui Corman, afirmând că “așteaptă degeaba”.
La întoarcerea în Republica Moldova, preşedintele Parlamentului moldovean, a declarat pentru postul de televiziune Publika TV că, aşteaptă o deschidere mai mare din partea României, în ceea ce priveşte ratificarea tratatului de frontieră cu Moldova. Corman a spus presei moldovenești că, Parlamentul de la Bucureştipoate ratifica tratatul de frontieră doar după ce acesta îi va fi transmis de către şeful statului român. Potrivit lui Corman, acest lucru Băsescu nu îl va face. Igor Cormana recunoscut că, pe acest subiect, a simţit o reticenţă din partea lui Traian Băsescu.
Notam în vara acestui an că, în competiția politică dintre Palatul Victoria și Palatul Cotroceni ( în care se află, guvernul și respectiv, președinția statului român), subiectele care țin de Republica Moldova se află deasupra aceastei concurențe. La cîteva luni distanță, modul lent în care se desfășoară lucrările de construcție ale gazoductului Iași – Ungheni, modalitatea ineptă de rezolvare a diferendului TVR în Republica Moldova și lipsa de deschidere pentru ratificarea tratatului de frontieră moldo-român, mă face să cred că, Republica Moldova a devenit unul dintre subiectele rivalității Ponta – Băsescu.
Rivalitatea dintre cele două palate, antrenează în ea echipe întregi de partide, politicieni, sociologi, comentatori politici și jurnaliști atingând cote maxime. În urma acestei competiții, la București au apărut partide care au făcut din unirea Republicii Moldova cu România, un obiectiv strategic. Și evident au apărut instituții non guvernamentale, centre universitare sau de cercetare care promovează discursuri uniriste care, la Chișinău, trezesc tot felul de reacții.
Comentând marea adunare pro-europeană de la Chișinău, din 2 noiembrie, sociologul român Dan Dungaciu, nota cu insatisfacție că, în acea zi, din discursurile din PMAN au lipsit mesajele pro-românești.Replica i-a fost dată de către politologul român, Octavian Milewski, care punctat corect că, la București se acceptă mai greu faptul că oficialii de la Chișinău își doresc un dialog strâns și direct cu Bruxellesul, nu cu bucureștiul. Milewski a intuit corect că “acesta este vectorul principal și strategic pe care Chișinăul își construiește așteptările și își proiectează acțiunile.”
Competiția dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria a făcut ca la București, problematica legată de Republica Moldova să se transforme într-un instrument electoral și populist, care are drept scop alimentarea unei anumite clientele electorale. Îndărătnicia cu care Traian Băsescu refuză ratificarea tratatului de frontieră moldo-român poate duce la întârzierea interconectării energetice dintre cele două țări. Reamintesc că acest gazoduct ar fi trebuit pus în exploatare până la sfârșitul anului curent.
Pragmatismul de care dă dovadă premierul Iurie leancă și omologul său Victor Ponta, este unul benefic. Cei doi premieri încearcă acum să ocolească cerbicia băsesciană pentru a profita din plin de fereastra de oportunitate pe care Uniunea Europeană o are față de Republica Moldova. Ia cei doi au ales să nu rateze momentul.
Sursa
2013-11-13 10:57:00