Adio, pica frunza

IMG_8913

Sedeam cu ea pe o banca pe marginea unei ape. Mi-am lasat capul pe umarul ei fragil, am cuprins-o cu bratul drept de mijloc. As mai fi putut cuprinde un elefant, atat de subtire si firav era. Nici paltonul voluminos, din “pelicula”, nu putea masca faptul ca m-am lasat pe trestioara. Un baobab si o trestioara.

- Imagineaza-ti ca eu am 93 de ani, iar tu 70, si ca tot stam pe malul unui lac. Iar eu am ramas doar cu niste dinti pusi, care imi cad uneori, deoarece m-am imputinat la fata si nu mai au de ce se tine, iar cand vorbesc imi rugum buzele.

Am inceput sa imit vorba unei femei foarte varstnice. Ea se prapadea de ras. Eu vorbeam. Ma opream ca sa rad si ca sa-mi inghit nodurile din gat. Nu vroiam sa ma surprinda ca m-am emotionat. Si nici ca mi se umpleau ochii cu lacrimi. Noi peste 61 de an. La brat. Eu cu picioarele tremurande. Ea ridata. Bunica si, poate, strabunica. Eu in prag de moarte. Ea in prag de moarte.

O priveam cu coada ochiului. Incercam sa-mi imaginez obrazul ei ridat, parul insurit. Sa-mi imagize ce as simti la 93 de ani alaturi de fata mea. Intr-un parc. La o plimbare. Ea in toamna tarzie de viata. Eu in iarna. In sfarsit de iarna, cand crapa si ouale de balaur, vorba bunicai mele.

- Iti amintesti cum ne plimbam odata, toamna, in parcul copilariei mele? Tu aveai 9 ani, eu 32? – o intrebam, imitand vocea de femeie varstica cu dintii pusi care abia se tin. – Tu aveai o crenguta in mana si o tot bagai in apa, iar eu ma gandeam cum o fi peste multi-multi ani?

Am mai vrut sa adaug ca atunci multi nu vor mai trai. Atat de multi, incat mi-am interzis sa ma gandesc cine anume. Poate nici eu nu voi mai fi.

Dar in scenariul nostru era altfel. Mama si fiica la brat. Mama, de 93 de ani, marunta, tremuranda, cu o bereta pusa cochet pe o parte, peste un par rar, tuns pana la urechi, in pantaloni si papuci cu talpa ortopedica, la bratul fiicei. Ele se plimba incet, in ritmul caderii frunzelor, vorbesc. In jur e liniste. In suflet e toamna. Toti au plecat. Iar cine inca mai este, va pleca si acela. Nimic de asteptat. Nimic de vrut. Pace.

 

 


Filed under: Mix

Sursa
2013-10-21 12:21:42



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

08:12:00DIN POEZIA UNIVERSALĂ —» Leo Butnaru
21:27:00Schimbarea începe cu noi: Serviciul protecție internă și anticorupție - vocea integrității în cadrul Ministerului Afacerilor Interne —» Sandu GRECU
06:29:00JURNALUL CA MEMORIE —» Leo Butnaru
08:28:00VECERNIE. MORMÂNTUL VERONICĂI MICLE —» Leo Butnaru
07:56:25Ты заплатил - значит я твой? Жёсткая правда про клиентов и деньги —» Сажевые фильтры (DPF/ FAP). Чип тюнинг. Теория, практика.
06:15:00RĂSPUNSURI LA MEJDINĂ DE ANI —» Leo Butnaru
11:15:00LITERE SĂRUTATE SAU TEATRUL ALFABETULUI —» Leo Butnaru
23:20:42PSD vs Chat GPT pe tema Mercosur —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
08:46:00CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CELUI CARE TE-A SCRIS... —» Leo Butnaru
00:12:32One Battle After Another —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
09:13:00DIN POEZIA LUMII / FRANȚA —» Leo Butnaru
09:34:01DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
17:18:38Iarna e ca vara, pe ici pe colo —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
12:42:00CU TELEVIZIUNEA ÎN CASĂ, PREZENTĂM CELE 11 VOLUMEA ALE JURNALULUI UNEI EPOCI —» Leo Butnaru
10:37:24Leo Butnaru își prezintă jurnalul scris timp de peste 50 de ani: „Jurnal... —» Leo Butnaru
06:51:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
19:53:20Romanian Air Force salvează vieți —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
13:20:53Încă o operațiune specială —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
09:59:00POEZIA FRANCEZILOR —» Leo Butnaru
20:43:00Год Огненного Коня. —» Александр Ищенко - Размышления
15:28:00AVEȚI O CUTIE CU FOTOGRAFII? —» Leo Butnaru
13:33:53Bilanț, 2025 —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
06:37:02DE REVELION —» Leo Butnaru
07:06:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
06:14:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru