Depresie.

Cum blea să ajungi în semifinale, cu 9 puncte! Şi să perzi 2-1? Şi 1 ăla să fie penalty...
De fiecare... de fiecare! dată Germania aşă face, ajunge pînă departe şi îi pare că gata, a cîştigat, şi se relaxează, ŞI PIERDE! La sfîrşit, cînd mai au doar un pas! Unul singur!
Exact aşa au pierdut în 2008, la cupă de la Chelsea anul ăsta, şi etc.
Nu iaca de ce?
Dar, pe de altă parte, vreau să fac un lucru clar. Eu nu ţin cu echipa care cîştigă, eu ţin cu echipa pe care pur şi simplu o iubesc, nu pentru că iia pizdeţ şi-s de pizdoşi, că au intrat cu 9 puncte şi vsea huinea, ci pentru că sunt echipa mea de suflet, pentru că vreau să-i văd ţinînd cupa în mîini într-o zi şi eu să ştiu, că am fost pentru ei şi cînd era greu, şi cînd era bine, că i-am susţinut întotdeauna, pentru că au meritat.
Şi aş putea să fiu democrată şi chestii de genul, să spun bravo Italia, dar n-o s-o fac. Pentru că paşli oni nahui.
vseo. Depresie.
Sursa
2012-06-29 00:17:00