Fericire mai supremă este însă atunci când adormi obosit după o zi grea, în braţele celui pe care îl iubeşti. Când te cuprinde strâns şi te adoarme pe pieptul lui. Când nu te întreabă nimic, dar te mângâie pe păr, ca pe un copil şi îţi spune noapte bună. Când nu te roagă să-i cânţi balade sau să-l legeni în braţe, dar face el asta pentru tine. Da, aste e fericire supremă.
Fericirea mai este şi atunci când te trezeşti dimineaţa şi îţi dai seama că ai zi liberă şi nu trebuie să mergi la muncă. Când realizezi că e weekend şi poţi dormi atât cât ai nevoie, iar după ce sună alarma, o opreşti satisfăcut şi adormi înapoi. Iar după asta îl cuprinzi mai strâns pe cel de lângă tine şi te bucuri pur şi simplu de somnul de lângă el.
Iar fericirea şi mai supremă este când, după un somn odihnitor, te trezeşti şi bei cafea cu pâine prăjită, iar în partea ta dreaptă, el te priveşte şi zâmbeşte. Atunci mă simt pur şi simplu fericită!
Razele de soare care îmi bat în faţă la miezul zilei, vântul care îmi suflă prin păr şi îl zburleşte, amurgul de seară şi fiecare moment trăit lângă EL. Asta e fericirea.
Viaţa e alcătuită din momente frumoase, pe care nu putem decât să le savurăm.
