Cine va scrie istoria comunismului sovietic într-un viitor mai rece (stăm încă prea aproape de foc pentru a-l evalua), va trebui să țină cont și de uriașa pasiune ce a însoțit facerea acelei lumi, cel puțin la începuturi.
Cum ar fi bunăoară focul ce arde această istorie deloc personală (adică rarisimă) a lui Vladimir Dudințev, a cărui biografie de scriitor prigonit de Hrușciov, Brejnev, Andropov și KGB nu ar trebui să trezească suspiciuni în privința unor simpatii ascunse față de regim:
Pe vremea aia îmi petreceam nopțile cu viitoarea mea nevastă. Și iată că ea m-a întrebat odată, cu ochii spre un portret imens al lui Stalin ce părea să acopere cerul:
- Volodia, tu pe cine îl iubești mai mult: pe mine ori pe tovarășul Stalin?
Credeți că i-am răspuns: “Pe tine, Natalia, pe tine, dragă, te iubesc cel mai mult din lume!” – unicul mod de a raspunde corect la o asemenea intrebare? Ba bine că nu.
Am spus:
- De ce compari lucruri atât de incomensurabile? Tu reprezinți ceva pentru mine și Stalin altceva. Se găsește loc în inima mea pentru ambii.
(Vladimir Dudintev, Intre doua romane/Между двумя романами), Neva: Sankt Peterburg, 2000)