Familia Leonard
«Cunoscutul neam al Leonarzilor din Basarabia are originea sa în Venetia, unde purta numele de Leonardi. In secolul al XV si al XVI acestia erau armatori bogati, cari aveau corăbiile lor si făceau comert în toată Marea Mediterană. In secolul al XVII-lea o ramură a Leonarzilor s'a asezat la Constantinopol, în vestita mahala a Fanarului.
In Moldova Leonarzii au venit în anii 40 ai secolului al XVIII-lea, cu unul din acei gospodari fanarioti rânduiti de Poarta Otomană, cari, când veneau în Principatele Dunărene, aduceau cu dânsii câtiva oamenii de casă si acestia jucau apoi, în timpul cât domneau protectorii lor, un rol însemnat în conducerea tării.
Leonarzii, venind din Constantinopol, s'au asezat la Iasi, iar apoi, spre sfârsitul secolului al XVII-lea s'au răspândit în Basarabia, unde cumpărau si arendau mosii si gospodăreau.
Stefan Pavel Leonard a cumpărat în 1883 mosia Cubolta dela Domnitorul Moldovei - Mihail Sturdza.
Un alt reprezentant, Pavel St. Leonard s'a născut în 1837 si a murit în 1891. A învătat la Odessa. A trăit în epoca cunoscutelor reforme ale împăratului Alexandru II si a jucat un rol important în viata locală basarabeană si mai ales s'a interesat de problema învătământului popular. Multe scoli, întretinute de Zemstvă, sau de conducerea bisericească, au fost înfiintate în judetele Sorocii si a Băltilor prin stăruinta lui P. St. Leonard.
Primăvara el totdeauna vizita scoalele si asista personal la examenele scoalare, urmărind în calitate de efor scolar activitatea învătătorilor si elevilor.
A fost unul din oamenii luminati si învătati ai timpului său si în urma sa a lăsat o samă de scrieri, precum: „Schite din viata Europei", a căror numai primă parte, pe care am găsit-o, are 728 pagini, apărută în limba rusă la Petersburg. după 1870. Mai cunoastem apoi, tot in limba rusă: „Vizite in gubernie" – apăruta tot la Petersburg, în 1878, în 423 pagini; „Tripla aliantă si Anglia" - apărută în Petersburg, la 1876, în 96 pagini; „Despre ameliorarea vietii tăranilor în Basarabia" - tipărită la Lipsea, în 1866, în 48 pagini; „Criza agricolă si industrială" - tipărită la Paris, în 1883, în 70 pagini; „Discurs tinut în adunarea nobilimei basarabene" - apărut în brosură la Odessa în 1834 - 30 pagini; si o lucrare în limba franceză: „Réflexions sur un grand Règne et sur le catholicisme", apărută la Petersburg, în 1864 – 58 pagini.
Merită să fie notată mai ales lucrarea cu privire la ameliorarea vietii tăranilor basarabeni, care pe vremea sa a trezit atentia generală.
Iar pentru cel ce semnează aceste putine rânduri, este plăcut să pomenească faptul că cele mai voluminoase lucrări au fost scrise în satul natal - Cubolta, din jud. Sorocii – pe vremuri, azi din jud. Băltilor.
Trăind multă vreme la Petersburg, Pavel St. Leonard a jucat un rol destul de important în societatea capitalei de altă dată a Rusiei. Bucurându-se de mare trecere în cercurile guvernamentale, P. St. Leonard deseori intervenea întru apărarea intereselor si nevoilor basarabene si între altele a contribuit la construirea liniei ferate Ocnita - Bălti - Mateuti-Slobodca, prin care cerealele basarabene din cele mai bogate judete ale provinciei noastre căpătau o scurgere prielnică spre Odessa.
Om cult, independent si scriitor P. St. Leonard a trăit în anturajul oamenilor de valoare din vremea sa. Fiica sa, din căsătoria cu Anastasia St. Vutecici-Beletchi - Ecaterina este căsătorită cu fiul fostului director al unui din cele mai răspândite ziare din Rusia de pe vremuri - „Svet" - d. Comarov.
Pavel St. Leonard, îngropat la Cubolta, a lăsat după sine o bibliotecă bogată cu cărti din domeniul istoric, filosofic, economic si politic.
P. H. (Pantelimon Halippa – n.n)»
(Sursa: Viata Basarabiei, mai 1932)
Sursa
2011-07-12 12:23:00