Pomul Vieţii moldovenilor
Cinematograful Patria a dezamăgit ieri moldovenii. Băieţii au decis să includă în playlistul lor filmul Pomul Vieţii. Un film genial.
Na, că a luat Palme d’Or nu înseamnă nimic. Are şanse să ia şi Oscar şi multe alte premii.
Ca să nu-l povestesc, eu o să spun ce-am văzut eu în sală:
O grămadă de oameni care n-aveau măcar o minusculă idee de filmul care se va începe în 5 minute.
O grămadă de oameni care au întârziat în primele 15 minute ale filmului şi încă se jăluiau: “Dadşi s-o pornit aşă repidi? Vapşe…”
O grămadă de oameni care şi-au tras popcorn şi mâncau atât de tare că nu prea se-auzea filmul în unele momente.
O grămadă de oameni care peste vreo 20 de minute, când momentele despre cosmogeneză erau în plină desfăşurare, au început să vorbească, să comenteze. “Şto eto za kino takoe? Kuda ia prişol? Animal Planet ştoli?”. Sorry, dragul tatii, dar acest film nu este action/fantasy.
Vreo 8 oameni care au ieşit de la film în prima oră. O mare parte a sălii ori dormea ori discuta.
Asta aşa, din sală…
_____________________________________
Ce-am văzut eu în film?
O viaţă a unei familii din SUA care a trăit o dramă. Drama lor s-a perindat toată viaţa. Tatăl a fost un tiran, dar nu a aplicat niciodată violenţa. Îi obliga pe copii să-l numească “sir”, deşi imediat după asta îi săruta şi-i cuprindea. E o familie în care tatăl a eşuat în viaţă şi a depus prea mult efort ca să-şi educe copiii. Păcat că el nu ştia că la 5 ani copilul nu înţelege ce-i rău şi ce-i bine.
Paralel arăta cosmogeneza. Planetele, galaxiile care colindau Universul, explozii solare, meteoriţi. După care s-a trecut la apariţia vieţii pe Pământ. Dispariţia vieţii de pe Pământ şi reapariţia ei. În tot acest timp se-auzeau întrebările existenţialiste ale lui Jack, copilul care a crescut şi a devenit un arhitector de succes.
Cel mai mult mi-a plăcut în film că s-a arătat cum evoluează gândirea unui copil. Când era mic se ruga toţi să fie sănătoşi, să fie fericiţi. După care a început să se roage să nu fie mai rău. Când a început pubertatea, a început să se roage să-i moară tatăl, pentru că era un tiran. După care a şi început să se gândească la cum să-l omoare.
Mai multe detalii vezi aici.
Tehnic. Mi-a plăcu foarte mult sunetul. Cadrarea şi lumina erau excelente, toate laudele echipei de filmare. Erau prezentate şi unele secvenţe cu umbrele care tare mi-au plăcut.
_____________________________________
Apoi cum să arăţi aşa filme moldovenilor? N-ai cu cine, măi. N-ai cu cine. Pentru aşa filme trebuie de deschis un cinematograf aparte sau de donat bani Gaudeamusului sau Odeonului.
Sursa
2011-06-23 21:11:28