I have to share my kingdom with you.

Mi-e dor de tine. Femeie.

Cu tristeţea omului care se desparte de mine.
Azi lacrimile erau pentru tine.
ma-ş vindeca vindecîndu-te…

Trafic nervos de secrete copilăreşti, impunere naivă de dorinţe mature, planuri infantile în doi oameni, stări fatale şi pasiuni prea grele purtate.
Am zîmbit calm şi simulat, am sfătuit înţelept şi am ajutat necondiţionat. Am clădit o lume pe bune intenţii. Şi mi s-a reproşat lipsa egoismului. Dar, nu. Nu aşa. Spuneam că dragostea dacă nu e nebunie curată nu are sens.
Am să ascult cel mai dorit sfat şi am să urlu, am să urăsc şi am să turbez.
Am să consum tot ce e de consumat.
Am să fiu tristă şi calmă. Veselă şi cu cearcăne. Moale şi complicată. Puternică şi moralizatoare.
Acolo. Prietenă. Domnişoară. Soră. Iubită. Femeie. Ea.
Eşti omul inventat parcă pentru mine.
Te iubesc, într-o formă ciudată a iubirii.
Te iubesc pentru că-mi ești aproape, sincer, dificil, grozav, prieten, cafeaua de dimineață, de după, omul care mă cunoaște atît de bine.
Te iubesc pentru că lîngă tine pot fi eu. Și te iubesc pentru că atunci cînd ești cu mine ești tu.
Sunt oricînd gata să te iubesc special pentru că îmi vezi şi-accepţi adevăratul meu ritm şi nu-mi impui roluri externe.

Femeie lîngă care știu să tac și să fiu. Să am muzică și părere. Să stau în picioare și să mă uit pe pereți. Să mă simt bine.

Do not seek the because – in love there is no because, no reason, no explanation, no solutions.