România şi UE , în faţa unei reveniri a comuniştilor moldoveni

Republica Moldova rămâne singura ţară europeană unde emblema secerei şi ciocanului nu a intrat definitiv în muzeul de istorie. Niciodată comuniştii moldoveni nu au fost atât de aproape să câştige primăria capitalei Chişinău, cel mai pro-european oraş din Moldova.

Se pare că Dorin Chirtoacă, candidatul alianţei europene, şi Igor Dodon, candidatul comuniştilor, vor merge într-un tur doi, dar rezultatul strâns îi alarmează, mai mult sau mai puţin, pe europeni. Cum vor reacţiona Bruxellesul şi Bucureştiul în faţa unei eventuale reveniri la putere a comuniştilor?

Prezentarea Republicii Moldova ca model de succes al parteneriatului estic a fost, pare-se, pripită. Dirk Schübel, şeful delegaţiei europene la Chişinău, avertiza la sfârşitul lunii trecute că luna de miere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova s-a terminat.

Declaraţia, făcută în plină campanie electorală pentru primăria Chişinăului, vorbea despre indecizia autorităţilor moldovene, cele pro-europene, în continuarea reformelor: ”Dacă implementarea reformelor va eşua, noi nu vom da bani”.

Deşi opinia oficială de pe holurile Parlamentului European vede Alianţa pentru Integrare Europeană ca singura garanţie pentru europenizarea republicii, Comisia Europeană îşi face şi calcule pragmatice. Un partid comunist condus de reformistul Igor Dodon, favorit la Moscova şi digerabil la Bruxelles, ar putea deveni o social-democraţie mai uşor de invitat la recepţiile europene. Cu condiţia să scape de învechitul Vladimir Voronin.

Toamna trecută, subiectul transnistrean ajunsese în vârful vrafului de dosare germano-ruse, dar astăzi chestiunea a recăzut spre bază. Dacă mai trebuia demonstrat, e limpede că problema transnistreană nu este o temă în sine, ci doar un jeton de schimb.

Ea se va rezolva doar atunci când va fi atât în interesul Rusiei cât şi al puternicilor ei parteneri europeni. Deocamdată nu este. Fără o soluţie transnistreană, integrarea europeană a Republicii Moldova rămâne doar un morcov pentru visători.

Aflată în criză de idei după aderarea sa europeană, România şi-a redescoperit în ultimii ani un nou obiectiv istoric: integrarea europeană a vecinilor de peste Prut. Aproape că nu există întâlnire bilaterală între preşedintele Traian Băsescu şi omologii săi la care numele Republicii Moldova să nu fie pronunţat.

Atunci când nu o face chiar el, o fac ceilalţi, cum a fost cazul premierului britanic David Cameron, care a declarat luni că doreşte să vadă ”ţările din Balcanii de Vest, Republica Moldova şi Turcia integrate în Uniunea Europeană”.

Până atunci însă, România nu se limitează doar la vorbe, ea devenind principalul donator european pentru Republica Moldova. Peste o sută de milioane de euro vor lua calea Chişinăului până în 2013, personalul Ambasadei României este consistent faţă de alte reprezentanţe diplomatice şi aproape 20 de tratate bilaterale au fost încheiate în ultimul an.

Dar revenirea comuniştilor la putere ar stopa tot acest flux de know-how şi resurse dinspre Bucureşti spre Chişinău. Deşi există voci ale societăţii civile româneşti care susţin că asistenţa României pentru Republica Moldova trebuie să continue, indiferent de partidul aflat la guvernare, este puţin probabil ca responsabilii români să preia această filozofie.

Condiţionarea politică a sprijinului românesc va veni de la sine. Intrarea într-un dialog cu comuniştii moldoveni ar fi prea riscantă electoral pentru partidele româneşti (votate în special de moldovenii cu dublă cetăţenie, românofili). În plus, vor mai apărea şi temeri legate de felul în care comuniştii vor folosi fondurile venite din România.

Autor: Vlad Mixich

SURSA: www.dw-world



Sursa
2011-06-11 20:53:32



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

13:13:345G în avioane, Wi-Fi pe șosele – decizia Comisiei Europene deschide noi oportunități de inovare —» Elena Robu
12:12:29ACUM ORI NICIODATĂ. Cartoful fierbinte pe nume Unirea —» Nicolae Federiuc
07:06:26Фотографы —» Бессарабские хроники
06:44:20RELAȚIA CU UN BĂRBAT NARCIS —» Lifestyle
14:56:21Idealul unității naționale - 1 decembrie 1918: Expoziție virtuală tematică —» BiblioCity
12:14:58Rezultatele Evaluării externe periodice 2021-2022 —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
15:24:40Prima întâlnire cu un scriitor —» BiblioCity
10:00:48Pâinea noastră cea de toate zilele —» Moldova Creștină
10:00:21Să îmi iubesc dușmanul | Editorial Radu Blendarencu —» Moldova Creștină
19:06:54Omonimele – cum le deosebim sensul? —» Moldova Creștină
18:47:23RomStoria: Noi nu suntem țigani! —» Curaj.TV | Media alternativă
17:10:59Au lăsat mașina în intersecție ca să-și ia de mîncare! —» Curaj.TV | Media alternativă
12:50:17Nu-și mai roade unghiile! Cum am rezolvat problema —» Sunt MAMĂ!
11:10:30Jurnaliștii comunitari au participat la Gala Jurnalistului Comunitar —» BPR Ungheni's Blog
08:01:35Сказочная палитра Бессарабии на полотнах Михаила Пейкова —» BiblioCity
06:43:44Să păzim poruncile lui Dumnezeu şi, cu dânsele, sufletele noastre! —» Portalul Tineretului Ortodox din Moldova
05:39:26Postul Nasterii Domnului —» Portalul Tineretului Ortodox din Moldova
09:09:21Activități Advent Calendar 2022. Ce vom face anul acesta —» Sunt MAMĂ!
07:04:35LINIA VIEȚII —» Leo Butnaru
14:49:58DINTR-O POSIBILĂ ANTOLOGIE, 2014 —» Leo Butnaru
12:34:49Dorința Sexuală Primitivă, Diferența de Vârstă în Relație și Erecția la Copii —» Curaj.TV | Media alternativă
10:11:03SOLIDARITATE —» Leo Butnaru
07:07:40Milostenia nu-i mai mult sau mai puţin merituoasă, după însemnătatea darurilor —» Portalul Tineretului Ortodox din Moldova
20:08:31Polițistă la volan, la fel ca bărbații cu epoleți, sfidătoare —» Curaj.TV | Media alternativă
19:47:06Am pierdut mii de dolari pe false ”investiții”! —» Curaj.TV | Media alternativă