Se întîmplă in România.Sute de copii între 9-16 ani îşi injectează "legale".

   E al patrulea sau al cincilea copil care mă ia în braţe, îmi palpează buzunarele în treacăt şi se uită mirat la braţele mele văzând că nu am urme de înţepături."Tu te droghezi?", îl întreb. Puştiul de 10 ani îmi arată mândru urma lăsată de ac pe antebraţ. "Şi cum e?" Stă câteva secunde să se gândească, închide ochii, se lasă pe spate zâmbind şi îşi freacă mâinile de stomac. "E ca şi cum aş avea, aşa... multă ciocolată în burtă".Suntem undeva la graniţa dintre cartierele bucureştene Rahova şi Ferentari. Sosirea ambulanţei Asociaţiei Române Anti-SIDA (ARAS) este aşteptată. În fiecare săptămână, într-o zi şi oră ştiute, consumatorii de droguri din zonă au aflat că dacă îşi adună seringile folosite, vor primi în schimb unele noi.Supă la plic în pahar de Cola. Fetiţa din imagine era printre puţinele din cercul ei de prieteni care nu avea urme de injectare. Şi care nu avea nevoie de droguri să simtă un gust bun în burtă.
Este un cuib vechi al consumatorilor de heroină. Acum nu prea mai este cazul. Majoritatea a trecut la "legale". Stimulente sintetice care, după ce sunt dizolvate în apă, ajung direct în venă. Spre deosebire de heroină, însă, surescitează în loc să calmeze. Şi au efect mai scurt, ceea ce înseamnă că numărul de injectări zilnice creşte.Împărţitorii de seringi, membri ai Asociaţiei Integration încearcă să-i convingă să nu folosească de mai multe ori aceeaşi seringă sau să nu o ofere şi altora. Datele arată că, din 10 consumatori, 8 au deja hepatită C. Mulţi alţii au şi virusul HIV.Când îşi termină toate venele, consumatorilor le mai rămâne doar "zona inghinală"Am vrut să luăm şi o cameră de filmat cu noi, dar cei de la Integration ne-au spus că nu e cea mai bună idee. Consumatorii sunt suspicioşi. Mai ales de când au apărut şi drogurile legale injectabile s-au instalat paranoia şi psihozele. Nu ştii niciodată la ce să te aştepţi.Ajunşi în locul stabilit vedem cu ochii noştri la ce se referă. În faţă bloc, în spate bloc, în laterale blocuri. Clasicele blocuri de nefamilişti, cu rufe atârnate la geam şi zeci de ochi care ne fixează din toate părţile.Asociaţia "Integration" soseşte cu seringi noi pe care le dau la schimb cu cele folosite. Copiii sunt primii care întâmpină echipa. Pentru adulţi se distribuie şi prezervative.Prezenţa unui reporter şi a unui fotograf face să se dea alarma în zonă. Consumatorii întârzie să apară cu seringile. Câţiva trec în grabă pe lângă noi, ne evaluează şi se furişează mai departe. În schimb, suntem asaltaţi de copii. Betty şi Iuliana, de la Integration le sunt figuri cunoscute.Camil, directorul executiv al ONG-ului, un munte de om, convinge adulţii că totul e în ordine, iar după câteva minute încep să apară şi consumatorii. Au un mers parcă teleghidat. Ai zice că nu sunt conştienţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor, însă când dau cu ochii de mine, un străin, se instalează panica.Unul singur e mai volubil. Acceptă chiar să i se facă poze. Apoi ne întreabă senin. "Câţi ani îmi daţi? Şaiş'pe?... Nouă'şpe"?... Se referă la ani de puşcărie. Îl asigurăm că nu suntem poliţişti. "Nu-mi pasă! Aici sau dincolo, tot aia e".Femeia reuşeşte în cele din urmă să nimerească vena, după ce a beneficiat de ajutorul prietenului ei. În curând va simţi efectele "piureului". O stimulare care o va menţine în priză până la următoarea injectare.Mulţi consumatori au braţele şi picioarele ciuruite. În ambulanţa celor de la Integration sunt şi seringi cu ac foarte subţire pentru cei care şi-au distrus aproape toate venele şi nu le-a mai rămas loc decât vasele de sânge din penis.Înţepături la opt ani: a te droga aici înseamnă că eşti bărbatLa coadă se aşează şi un copil de opt sau nouă ani. Are şi el urme clare de înţepături. Alţi zece copii fac hărmălaie în jurul ambulanţei. Îşi arată şi ei cu mândrie antebraţele. Unii n-au nicio urmă şi fac asta doar de frondă. A te droga aici e un semn că eşti bărbat. Alţii au însă câte o urmă proaspătă de ac.Am devenit cel mai bun prieten al copiilor. Mulţi vin şi mă iau în braţe, unul încearcă să îmi trosnească degetele, dar îl ridic în aer şi îl dau uţa. Se opreşete apoi şi îmi pipăie venele. Nici lui nu-i vine să creadă că nu "bag" în venă. Toată lumea "bagă" în venă aici. Unii mai şi mor...De la apariţia drogurilor legale, consumatorii nu se mai sfiesc de poliţişti. Drogurile injectabile sunt preparate în plină stradă, în văzul unei cu totul alte lumi,Mi se povestesc două cazuri recente. "Nenea, eu am văzut un mort. Îi crescuseră un fel de floricele pe piept". "A murit de supradoză"? Copilul dă din cap afirmativ. Apoi îşi aminteşte că nu e bine să fii prea sincer când vine vorba de droguri şi ridică din umeri. "Adică nu ştiu".Al doilea caz este o sinucidere. "A luat cuţitul şi şi-a tăiat gâtul într-o parte". Puştiul face şi gestul. "Era panicat". Cuvintele ca «panică», «supradoză», «heroină», «legale» fac parte din vocabularul lor comun. Numai la seringi le zic în continuare «siringi». Iuliana încearcă să-i corecteze."Eşti clasa a doua, ce note ai la şcoală?" "Foarte bine", susţine puştiul râzând sarcastic.Camil, cel cu trup de culturist este însă personajul cel mai fascinant printre băieţi. Unul îşi face curaj şi îl întreabă. "Tu cât te-ai injectat ca să te faci aşa mare"?De ce schimb de seringi?Fără să ştie, copilul pusese degetul pe rană. Cu ani în urmă, Camil se injecta şi el. Dar nu să facă muşchi, ci recreaţional. Cu heroină."Eram un grup de prieteni şi niciunul nu a ezitat, când am avut ocazia. Ni se părea că găsisem elixirul fericirii".Betty şi Camil de la Asociaţia "Integration" încarcă ambulanţa cu aparatură sterilă de injectare. Prin schimbul de seringi, asociaţia speră să diminueze răspândirea hepatitei şi a virusului HIV printre consumatori.Evident, a regretat mai târziu. A încercat să se lase, a căutat ajutor. Cu un deceniu în urmă, era foarte greu să-l şi primeşti. S-a lăsat cu eforturi grele şi de-atunci şi-a spus că este de datoria lui să-i ajute pe alţii. Aşa a apărut "Integration". Un loc unde cei care vor să se lase de droguri au acces la grupuri de suport şi tratament cu clorhidrat de metadonă, substanţă care substituie nevoia de opiacee.Nu toţi vor să se lase, însă, fapt care, pe lângă efectele drogurilor îi expune şi la riscul de infectare cu hepatită sau HIV prin folosirea în comun a aceleiaşi seringi. O altă problemă întâlnită de Camil este că din 10 consumatori, 9 folosesc acum "legale". Substanţe vândute în spice shop-uri drept săruri de baie.Pentru "legale" nu există tratament substitutiv. Iar surescitarea dată de aceste stimulente sintetice îi face pe consumatori paranoici şi greu de abordat."Prevalenţa hepatitei C şi mai nou chiar HIV, dar acum ne referim strict la hepatita C, este undeva de peste 80 - 85% în rândul consumatorilor. Este o boală foarte gravă, care duce la cancerul ficatului", spune Camil."Încercăm să stopăm răspândirea acestui virus, care e foarte rezistent. Oferindu-le echipament steril de injectare, dar şi informaţii referitoare la bolile cu transmitere sexuală sau care se iau prin injectare la comun, sperăm să diminuăm riscul de contactare a hepatitei C şi a altor boli".Schimbul de seringi are scopul de a diminua răspândirea hepatitei şi a virusului HIV în rândul consumatorilorÎmpărţirea seringilor se face numai pe bază de schimb. Câte seringi aduci, atâtea primeşti."O altă componentă a acestui program de schimb este încercarea de a recupera seringile şi a stopa răspândirea lor în comunitate. Dacă mergeţi în zonele acestea defavorizate, veţi vedea seringile aproape peste tot, ca un covor. Copii se joacă printre ele, ceea ce înseamnă un risc absolut crescut de infectare".Seringile se pun într-un recipient sigilat şi sunt duse apoi direct la incinerator.Seringa nu se fierbe...După un timp, copiii devin obraznici. Li se alătură unul cu un mers confuz şi o privire tulbure. Dispar câteva minute, după care se întorc nervoşi."Uite ce zice ăsta, că ai zis să fie moartea la mine! Ba la tine, la tine să fie moartea, cheliosule", este apostrofat Camil. În situaţii de genul acesta regulile de mers pe teren spun că trebuie să taci şi să înghiţi. Nu ne mai jucăm cu cei mici. Îi ignorăm cât timp unul dintre ei ne arată cocoşelul, iar altul aruncă în mine cu un capac de sticlă.Zboară şi o piatră, dar nu era destinată nouă, ci unui şobolan neverosimil de gras care traversase zona. În cele din urmă intervine o femeie care alungă copilul nou venit cu privirea tulbure."Pleacă, mă, de-aici, drogatule"! Eu încă sunt mirat că şi copiii au ajuns să se injecteze. Camil îmi povesteşte cazul care l-a şocat pe el cel mai mult. O fetiţă de doi ani care a ajuns în orfelinat în sevraj. Mama ei îi injecta heroină ca să nu mai ceară mâncare."Pure" pare să fie stimulentul sintetic preferat al foştilor consumatori de heroină. Se găseşte la spice-shop-uri şi poate fi injectat odată ce a fost dizolvat în apă.Cu toată prezenţa mea şi a fotografului, consumatorii prind acum curaj. Vin cu pungile de seringi la schimb. Dar nu le place să fie priviţi, se ascund în ambulanţă şi trag uşa după ei.Când să plecăm, mai apare o femeie. Dă seringile, ia altele la schimb. Spune că a auzit că dacă fierbi seringa la 90 de grade, nu mai e niciun pericol."În niciun caz", îi spune Camil. "Ar trebui fiartă în condiţii speciale, la 140 de grade, timp de o jumătate de oră şi chiar şi atunci nu mor decât germenii de la suprafaţa seringii, nu şi cei dinăuntru".Femeia e întrebată dacă are hepatită C. Spune că are doar tulpina. I se spune că sunt mai multe tulpini de care trebuie să se ferească. Se uită confuză în jur. Nu mă recunoaşte, deşi eu o cunosc. Mi-a fost colegă de liceu. A renunţat la şcoală după doi ani. Acum ştiu şi de ce.Cockteil: heroină plus aspirină, diazepam şi nescafe pentru coloare
Hepatită C are şi Ion. Dar are şi HIV. Ion nu este numele lui real, dar îi spunem aşa pentru că se teme să fie recunoscut. Are şi de ce. Într-un sondaj recent, întrebaţi ce vecini s-ar teme cel mai mult să aibă, românii au desemnat seropozitivii pe primul loc.22% dintre români încă mai cred că HIV se poate transminte prin folosirea în comun a toaletei. 45% cred că dacă sunt ciupiţi de acelaşi ţânţar care a ciupit mai înainte un seropozitiv, se vor înbolnăvi de SIDA.Un alt loc de întâlnire al consumatorilor de droguri legale este în Centrul Vechi. Aici, într-o casă părăsită, podeaua este acoperită de praf, gunoi şi seringi folosite.Ion şi Maria au luat virusul injecându-se în comun cu alţi consumatori de droguri."Eram într-un grup de prieteni, ei consumau heroină şi, stând lângă ei zi de zi, am reuşit să o fac şi eu odată. Şi odată a fost de ajuns. Prima dată a fost rău, dar dacă încerci odată, o să încerci mereu. Primul an a fost plăcut. Apoi mi se făcea rău şi mă drogam de nevoie", povesteşte Ion.Numărul de injectări zilnice varia în funcţie de calitatea mărfii. Dacă heroina era proastă, îşi injecta şi de 10 ori pe zi, până să ajungă la efectul dorit. Dealerii de la noi nu vând heroină pură. Mai bagă în amestec şi aspirină, diazepam sau nescafe pentru a-i da culoarea dorită. Aşa se face şi că marfa proastă te face să cheltuieşti mai mult. În cazul lui Ion, suma varia între un milion pe zi sau cinci. Când dădea atât de mulţi bani pe droguri, nu-i mai ardea să cheltuie şi pe seringi."Stăteam şi 10 inşi pe o seringă. Apoi seringa aia o mai foloseau 100""Sincer... Luam de la unul, de la altul. Când erai disperat şi nu aveai, luai şi de pe jos... Nu mai ţineai cont. La farmacii spuneau că nu au. Avea un prieten de-al tău, îi puneai şi lui puţin şi după aceea făceai unul după altul. Şi nu unul, doi. Poate chiar şi 10 inşi"."Pure" şi celelalte stimulente sintetice au un efect scurt - aproximativ 25 de minute. Acest lucru duce la creşterea numărului de injectări zilnice. Fiind stimulente, duc insomnii. Un consumator poate sta treaz zile la rând.Ion spune că ştia că riscă să ia hepatită, dar nu şi HIV. Asta până în 2003, după cinci ani de consum."Îmi apăruseră nişte ganglioni la spate şi am fost la spitalul 9 şi mi-au făcut analizele. Atunci mi-au depistat şi HIV, şi hepatita C, şi hepatita B"."Eram şi 10 inşi pe o seringă. Odată. Dar, de exemplu, aceeaşi seringă o mai foloseau alţi zece. Dacă te întâlneai cu alt grup de prieteni şi aveai seringa la tine le-o dădeai lor. Puteau să folosească aceeaşi seringă şi 100 de inşi".
500.000 de consumatori de droguri legale în RomâniaHeroina mai folosesc doar veteranii care au rămas în viaţă. Acum suntem în plină epocă a etnobotanicelor.Denumirea este o glumă, nu mai e nimic botanic în ceea ce se găseşte legal, la spice shop. După ce substanţe ca salvia divinorum (o specie de mentă cu efecte asemănătoare marijuanei) au fost interzise, magazinele de vise s-au reorientat spre stimulentele sintetice. La fel şi consumatorii de heroină, care căpătau, cu ocazia aceasta, ceva nou de injectat. Efectele noilor droguri le-a văzut şi Ion, cât timp stătea la coadă la tratament pentru HIV.Medicul Adrian Abagiu vede zi de zi efectele consumului de etnobotanice"Am fost internat la spital şi acolo am fost chiar uimit să văd că erau persoane de 16-17 ani, mă refer la puştii care consumă acum drogurile legale nou apărute pe piaţă. Erau infectaţi cu HIV şi veneau exact ca pe bandă rulantă. Am rămas uimit cât de mulţi puteau să fie. Am vorbit cu unul dintre ei şi mi-a zis că se droghează de patru luni de zile. De patru luni a început să se drogheze cu legale şi în patru luni a reuşit să ia HIV-ul", spune Ion, care este plin de astfel de poveşti."Cunosc chiar un copil care are nouă ani de zile, părinţii lui l-au lăsat pe străzi şi se droghează cu legale la seringă mai rău ca unul de 30 de ani. Bagă multe plicuri pe zi şi e pur şi simplu un copil, are nouă ani".Iar când vine vorba de "legale", nu mai este loc de prudenţă. "Am văzut cu ochii mei, este caz real... Ia seringa de jos şi îşi face cu ea, chiar dacă e cu sânge. Nimeni nu mai ţine cont. Dacă are plicul de legale îşi face cu orice fel de seringă, chiar dacă ştie că tu ai HIV", spune Ion, care priveşte fenomenul retrospectiv."Cu heroina era mult mai bine decât cu legalele astea. Îţi făceai de două ori pe zi şi gata. Dar cu astea îţi cere corpul din ce în ce mai mult. Îţi faci acum şi după zece minute iarăşi. Legalele sunt de 1.000 de ori mai periculoase decât heroina. Am mulţi prieteni care au murit de la chestia asta. N-au murit în 12 ani cât m-am drogat cu heroină, câţi au murit într-un an de când se droghează cu legale".Situaţia văzută de Ion în stradă o vede zi de zi şi medicul primar Adrian Abagiu de la Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş"."Buba cea mare este că din cauza ăstora (a drogurilor legale n.r.), de unde noi aveam 20.000 - 24.000 de consumatori heroinomani în Bucureşti, Timişoara, Constanţa, acum sunt undeva în jur de 500.000 în toată ţara", spune medicul.Bărbatul din imagine este un cunoscut consumator de droguri legale din Centrul Vechi. Trăieşte din vânzarea de fier vechi. În grupul său de consumatori o persoană a fost deja testată pozitiv cu HIV.Are şi alte statistici. Dintre consumatorii care accesează programele de schimburi de seringi, 72% au hepatită C. Cu 12% mai mult decât media UE. Din 2009, an în care etnobotanicele intrau puternic pe piaţă, numărul de infectări cu HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile s-a dublat.

"Iar în primele luni ale anului acestuia, ştiu de la colegii mei care fac testări rapide în programele de schimburi de seringi că au fost şi săptămâni în care s-au înregistrat şi şapte teste pozitive. Deci clar e o creştere", avertizează medicul.Guvernul României vrea să adopte modelul polonezÎn 2010, deputatul PSD Mugurel Surupăceanu îl acuza pe preşedintele României, Traian Băsescu, împreună cu grupuri de interese din Partidul Democrat Liberal că favorizează vânzarea de droguri legale. Traian Băsescu l-a dat în judecată pe Surupăceanu pentru calomnie. Când vine vorba de etnobotanice politicienii români se ceartă. Când în presă apare cazul vreunui tânăr decedat din cauza etonobotanicelor politicienii se ceartă şi mai tare. Opoziţia dă vina pe putere, puterea pe poziţie. Concret nu se întâmplă nimic. Abia recent, premierul României, Emil Boc anunţa că va trimite în Parlament un proiect de lege care vizează interzicerea totală a substanţelor de tip "spice". Legea ar urma să copieze modelul polonez, care prevede că vânzarea sau distribuirea oricărei substanţe cu efect psihotrop este pedepsită cu închisoarea. E prea târziu? O întrebare retorică.Câţi consumatori sunt în RomâniaPotrivit doctorului Adrian Abagiu, Agenţia Naţională Antidrog estima în 2010 un număr de 250.000 de consumatori de droguri legale în România. Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO), estima că numărul de consumatori ar fi chiar de 750.000."Eu cred că e undeva la mijloc, deci probabil undeva în jur de 500.000 de persoane consumatoare dintre care majoritatea devin foarte repede dependenţi", spune doctorul Abagiu, care avertizează că legea privind interzicerea totală a substanţelor cu efect psihotrip ar putea veni prea târziu."La ora actuală, şi dacă ar fi închise magazinele de vise, în România, furnizarea de etnobotanice nu mai poate fi oprită. Cel mult, dacă se interzic, va creşte preţul", spune doctorul, care, ca şi Ion, a ajuns să deplângă înlocuirea heroinei cu drogurile legale."Acum patru cinci ani veneau mame ale căror copii aveau hepatită şi mă rugau să le zic să nu mai fumeze. Îmi venea să zic, cucoană, zi merci că fumează şi nu face altceva. Acum zic, băi tată, heroina e mic copil faţă de legalele astea".Vizita noastră în Rahova se apropie de final. Copiii s-au mai calmat şi acum hărţuiesc fotograful rugându-l să le facă poze. E greu să le explici de ce feţele lor nu pot apărea într-un articol de ziar.Ideea ar fi să-i protejezi. Să-i protejezi de cei ce, recunoscându-i, i-ar putea arăta cu degetul drept viitoarea generaţie de drogaţi, condamnaţi fie să moară de SIDA, fie să înfunde puşcăriile. Părinţii, fraţii, prietenii lor nu i-au protejat de toate lucrurile astea. Aici, în loc de lapte la biberon se creşte cu droguri la seringă. România, pregăteşte-te pentru generaţia etnobotanicelor.
 Sursa GINDUL.INFO