Teatrul absurdului pentru minori

Știut lucru, dramaturgia lui Eugène Ionesco întotdeauna a avut aerul de „hai-să-facem-pozne”, însă mă întrebam singur pe mine cum ar reacționa copiii la teatrul absurdului. Cu mare entuziasm – iată răspunsul pe care l-am aflat citindu-le „Povești 1, 2, 3, 4”. O carte frumoasă din toate punctele de vedere – ingenios scrisă, frumos ilustrată. Picii mei au savurat lecturile. E genul de povești pe care ăștea mici iubesc să le audă fără a le fi citite. Inventează-le singur dacă poți. Ei, de-un caz că nu vine muza, Ionesco e săritor la nevoie.

Decorul e cât se poate de familiar – duminică dimineață, părinții în pat, copilul treaz și pus pe șotii. Părinții nu vor să se dea jos din pat. Au fost ieri seara la restaurant, apoi la magazin, apoi iar la restaurant apoi la teatru. Și, da, sunt obosiți (căci, după teatru, au mai mers o dată la restaurant).

Deschid cartea să le citesc înainte de somn. Octav e în pijama, însă Adi – încă nu e. Mă fac că citesc din carte cu intonația potrivită lecturii:

- E seară și copiii sunt deja în pătucuri. Însă Adi nu e în pătuc. În loc să-și îmbrace pijamaua, el insistă să-l enerveze pe tăticul.

Adi face ochii cât cepele:

- Nu-i adevălat!!!

- Adi pretinde că nu e adevărat. Dar e adevărul gol-goluț. Poftim de uitați-vă la el. Nici gând să se bage sub plapumă.

Adi se bagă precipitat sub plapumă. Nu-i arde lui să fie anti-eroul acestei povești.

- Octav se uită mirat și nu-i vine a crede că a încăput și el în poveste. Tăticul îi spune să se învelească imediat și Octav, băiat cuminte, își trage plapuma pe el.

Mă uit cu coada ochiului. Se prăpădește de râs, da chiar își trage plapuma pe el. În ușă apare Ruxi.

- Ruxi a venit să le zică fraților „noapte bună” și s-o șteargă din zonă cât ai zice „pește”. Nu are vreme de pierdut. Se duce la dânsa în cameră să citească „Otrăvurile din Caux”.

Stratagema funcționează. Odraslele sunt în culmea fericirii să îndeplinească ordinele care vin „din carte”. Odată ce-s cuminți, reiau lectura din carte. De astă dată – pe bune.

Ilustraţii de Etienne Delessert