Parcă plouă cu dorinţă

Dispoziţie fatală de gol în stomac, stare de struţ (de afundat adînc un cap cu gînduri cu tot), dor dureros de glumele tale cînd mă vedeai mai tristă…
Vreau să te uiţi ironic şi pe sub genele tale lungi la mine, vreau să rîzi pe înfundate de cît de atrăgătoare sunt cu părul ciufulit şi ochii de după somn şi-ncet să-mi scoţi din frigider pernuţe reci să-mi apeşi pe ochi… Azi vreau să uiţi remuşcările şi umbra ochilor tăi mari şi ştiu că nu vrei să mă laşi să plec… Vreau să bolesc o zi şi-o noapte cu ochii tulburi pe vena de pe gîtul tău şi să nu mai vreau acasă niciodată de-acum încolo… vreau mîine lejer, la 12 noapte, să simt un sărut pe buze aspre şi setoase şi cu o foarte slabă definiţie de adulter… vreau să dormim îmbrăţişaţi cum am dormit de-atîtea ori… cum m-ai vegheat de-atîtea ori… şi dimineaţă vreau să-mi cînţi încet la o chitară veche, spartă şi recondiţionată Iris de Goo goo dolls.

Pentru noi care-am fost.
mai ştii tricoul tău alb?
cafeaua tare băuta în dormitor cu storurile trase poate da senzaţii şi dorinţi uitate… sau poate chiar lipsa ta de mult timp. Primăvara ne vrea noi… se schimbă anotimpul în noi… se schimbă dragostea şi sentimentul împlinirii în “oare?” şi “nu-i deajuns!”. Se schimbă independenţa mult aclamată in singurătate recunoscută calm. Se schimbă. Şi schimbarea o acceptam din ce în ce mai greu. Primăvara cînd plouă … plouă acid cu stropi mici de pesimism şi melancolie… şi-ntotdeauna după ploaie suntem mai optimişti ca niciodată.
Ştie primăvara ce face.

Cu geamul larg deschis să miroasă a ploaie.
Parcă plouă cu dorinţa de a te săruta continuu. Bizar. Obraji reci şi buze fierbinţi.
Mă ascund şi visez zile liniştite, zile de beţie sentimentală, de lene fizică şi necugetare. Zile ce nouă ne lipsesc.
Cearşafuri reci, să dorm bine la noapte.
clipesc des, respir adînc şi iubesc încontinuu…