Visez că plec departe, la mare. E soare și frumos. Mă urc în tren și las în urmă multe. La mare nu mă așteaptă nimic, dar ştiu (îmi imaginez) că e atît de bine… La mare nu apar prinții, iubirile, nu se șterg amintirile, nu se vindecă rănile. La mare se trăiește o emoție-lumină și se pune nisip în palme.
Filed under: Anotimpuri de suflet, Chestii sufletesti, Despre mine
