Ea: Vreau la mare…unde e marea?..
El: Marea e unde vrei tu să fie.
Ea: Atunci e unde eşti tu.
El: Şi tu unde eşti?
Ea: Aici.
El: Unde e aici?
Ea: Departe de tine..
El: Păi vino.
Ea: …nu ştiu drumul.
El: Ascultă valurile şi o să mă găseşti.
Ea: Şi dacă te găsesc..
El: ..?
Ea: Păi ce o să facem?
El: O să privim marea.
Ea: Şi răsăritul.
El: Mie îmi place mai mult apusul.
Ea: Bine, o să le privim pe amîndouă.
El: Aşa.
Ea: Dar o să fie frig..
El: ?
Ea: Noaptea. Cînd aşteptăm răsăritul.
El: A, da. Pai te încalzesc eu.
Ea: Şi pe tine cine te încalzeşte?
El: Tu…şi vinul.
Ea: Roşu?
El: De care vrei tu.
Ea: Pff..
El: Ce?
Ea: O să dispari la rasarit.
El: De ce?
Ea: Pentru că o să te vreau.
El: ?!
Ea: Mereu dispari cînd te vreau.
El: …ştiu.
Ea: De ce?
El: Nu ştiu. Pentru că nu te vreau eu.
Ea: Adica?
El: Nu vreau să te am.
Ea: … dar ce vrei?
El: Sa mă ai şi să te vreau.
Ea: Dar eu nu te am..
El: Ba da. Eu sunt al tau.
Ea: Mă vrei?
El: Da.
Ea: Mă ai?
El: Nu.
Ea: Mă ierţi?
El: Pentru?
Ea: Tot..
El: Te iert.. daca mă ierţi.
Ea: Ce frumos sună.. te iert..
El: Sună mai frumos ‘te simt’.
Ea: Mă simţi?
El: Da, în valuri.. în nisipul care mă arde sub tălpi.
Ea: Şi eu te simt.
El: …
Ea: Miroşi a soare şi ai gust de vin.
El: Tu ai gust de cireşe şi fum..
Ea: ..
El: Credeai că am uitat?
Ea: Da..
El: N-aş putea.
Ea: De ce?
El: Pentru că… eşti tu.
Ea: Pff..
El: Ce e?
Ea: În curînd o să mă trezesc.
El: Deja?.. De ce?
Ea: Pentru că încep să te vreau.
El: Ah.. nu-i nimic. Ştii unde mă găseşti.
Ea: Da…
El: Păi.. bună dimineaţa. Şi ne vedem la noapte.


Filed under: Anotimpuri de suflet