Acum, iarta-ma

Nu mai esti.
Sunt clipe cind suntem obligati, pur si simplu nu mai e alta cale, decit cea de a inchide usa prin care vine raceala, si sa ne incalzim de viitorul soare.
suntem copii nemarginiti in iubire, in dependenta, in lacrimi
suntem ceea ce am fost
raminem mereu in inima si suflet.
ma inconjoara o lipsa de sentimente
azi tac, inghit, ma rascolesc si din nou ma inchid in sine
miine voi tulbura, voi striga, voi distruge fiinta din mine
pentru tot ce am facut si pentru ceea ce – nu
fara sens, ratiune
fara nimic : eu
fara nimic : tu
fara “totul” care l-am avut.
pastrez gindurile tale, pastrez iubirea ta, pastrez durerea ta, pastrez chinul, pastrez tacerea,
le inchid toate in mine
Promit
Jur ca nu nu le va atinge nimic.
Acum, iarta-ma
pentru ieri, azi si miine.