Jos Guvernul, jos Guvernul !

27.10.2010. Un frig afara de crăpau pietrele. Urmează să se decidă soarta a milioane de români. Cel mai incapabil Guvern de după 1989 încoace ar cădea daca s-ar vota moţiunea de cenzură propusă de Parlament. Zeci de mii de români veniţi din toate colţurile ţării, urmează să sosească in faţa Parlamentului pentru a susţine moţiunea.

De cum ajung la serviciu (situat exact lângă Palatul Parlamentului), sunt întrebat de secretară dacă doresc sa particip la miting, pentru a şti dacă să-mi facă bon de învoire sau nu. Iniţial, ştiind frigul de afară, refuz categoric !

Se face ora 12.00. Colegi din instituţia mea se adună în grupuri mai mici sau mai mari în holul instituţiei, hotărâţi să iasă în faţa Parlamentului şi să se solidarizeze cu românii veniţi de peste tot !

M-au apucat imediat mustrările de conştiinţă, ştiind că au venit oameni tocmai de la Arad sau de la Iaşi, iar eu care sunt la 5 minute de Parlament, nu vreau sa ies alături de ei !

Drept urmare, m-am alăturat colegilor, am primit din partea instituţiei mele nişte accesorii speciale pentru protest (o vestă şi o şapcă cu iniţialele sindicatului nostru), şi hai în Piaţa Parlamentului sperând la un vot favorabil.

Aici o atmosferă incredibilă! Coloane imense de oameni bine organizaţi de către sindicatele lor, dotaţi cu tot felul de fluiere, trompetuţe şi vuvuzele, veneau în Piaţă şi păreau că nu se mai termină! Când au început sa strige toţi într-un glas „jos Guvernul, jos Guvernul” ţi se făcea pielea găină, şi mai multe nu!

NU, oamenii aceştia nu veneau la distracţie! Nu veneau pentru a juca „Dansul Pinguinului”. Foametea şi sărăcia i-a scos în stradă! Au cântat „Deşteaptă-te române” şi au învârtit „Hora Unirii”. E incredibil cum necazurile îi pot uni pe oameni !

Păcat ca totul a fost în zadar! Moţiunea nu a trecut, iar guvernul a rămas pe poziţie. Dar am creat deja un precedent, iar la următoarea moţiune promitem că vom fi de 10 ori mai puternici şi mai hotărâţi să ne facem dreptate!

Euforic!

Piaţa se umprea din ce în ce mai mult

Câteva colege din instituţie (am fost mult mai mulţi)

Şi veneau, şi tot veneau…



Sursa
2010-10-27 23:48:56



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

23:25:33Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:03:49Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:48:55Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:43:31Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
07:57:24Cracovia, oraș al marilor artiști —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
03:34:16Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:03:19Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
20:53:00Pervaz —» Andrei LANGA. Blogul personal
16:34:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:33:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:51:00DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
02:44:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:49:56Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:18:16Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
08:27:51Când semeni în oameni, culegi în cifre —» Efrosnatalita’s Blog
07:27:00ÎN REALITATE ȘI DINCOLO DE EA —» Leo Butnaru
02:28:31Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
22:21:52Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:05:08Suveranism și Amarone —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
16:41:32Analfabetism funcțional, gîndire critică, școala în România —» Curaj.TV | Media alternativă
15:29:34Ofensiva anti-presă și luptele politice în Estul Europei —» Curaj.TV | Media alternativă
12:15:42Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:56:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
16:36:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
13:24:06Valuri de prostie —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag