A fost odata … Margineanu
L-am descoperit pe Margineanu tarziu. La primul concert m-a vrajit iremediabil. Sun fana lui, il ador pur si simplu. Pe el, trupa lui, pe Cici de la Sistem (cu care colaboreaza), pe Cristi Horia de la vioara, pe Motanul de la chitara, pe toti. Margineanu este un barbat normal, care se imbraca normal, se tunde normal, are o familie normala si prieteni normali. Ce-l face deosebit este energia care te loveste imediat ce-l vezi cu o chitara in mana, modestia (una din calitatile din lista celor pe cale de disparitie) si pasiunea cu care “isi face treaba”. Este colorat si vesel, de fiecare data unic si… tot el e cel mai emotionat la concertele lui. Vineri, absolut intamplator am ajuns iar la concertul lui. Si era si ziua lui. Si era emotionat, si fericit, si coplesit, si … iar a facut super-atmosfera. Iar nu am putut sa raman pe scaun si am sarit, am strigat, am dansat. Zavalaidanga, Paraschiva, Gore din Ghitila, Melci, Scoici, Raci, Craci, Jana (melodie care-mi trezeste niste sentimente aparte) … Si ne-am imprietenit toti cu toti (langa noi era Mihai Scarlat – coregraful dragut care a lucrat mult cu Teo Trandafir si a facut niste dansuri senzationale cu o fata, Simona, dansatoare si ea) si i-am cantat “La multi ani” … si … a fost magic.
Scena. Pe scena – prieteni-muzicanti de exceptie care-si pretuiesc prietenia si talentul. Improvizeaza la instrumente. Urca Florin Chilian si dintr-un schimb de priviri si energie, incepe sa cante “Zece”. Si ne multumeste. Ne zice ca i s-a facut pielea gaina… A fost o seara de poveste … Si cel mai frumos “Zece” pe care l-am putut asculta vreodata. Urmat de cel mai frumos “A fost odata” al senzationalului Margineanu.
Nu vreau multi bani. Nu vreau proprietati imobiliare. Nu vreau masina-tanc. Vreau cat mai multe momente din astea. Si oameni dragi cu care sa le impart. Ma declar total multumita si pur si simplu fericita cand imi canta Margineanu ca “Jana nu e moarta. Jana se transforma”. E suficient.

Sursa
2010-10-05 12:48:15