Timpul meu.

Toata viata ne organizam timpul in functie de ceva sau cineva. De mici avem un orar stabilit la scoala. Pe urma - facultatea, unde iarasi ai un program. In cel mai bun caz simbata si duminica facem ce vrem, daca nici atunci nu intervine cineva sau ceva care contribuie din nou la organizarea propriului tau timp.

 Pina nu demult, aveam un fel de libertate. Acum insa nu. Primul meu serviciu. Acum chiar ca incepe sa se limiteze timpul meu. De la 9 la 17 nici nu se pune intrebarea. E asa cum zice tata. Depinzi de cel de mai sus. Am o ora de pauza. Bine ca macar pot sa mi-o iau cind vreau eu, doar sa fie o ora. Dar ce folos, am o ora si nici macar nu stiu cum si ce sa fac, unde sa ma duc in aceasta ora, unde sa merg sa maninc, sa-mi dezmortesc picioarele. Ca doar nu o sa ies pe marginea drumului sa ma plimb. Si am nevoie de ora asta. Am nevoie de ea pentru ca ma dor ochii stind intruna la calculator. Parca ma inteapa. Gata, m-am hotarit. Merg sa-mi iau ochelari din aia speciali, ca sa nu-mi stric vederea. Asta imi mai lipseste. Nu e deajuns ca nu maninc normal, ca nu prea am unde, dar mai este si vederea.

Azi cind m-am vazut iesita din birou, parca mi s-a dat viata. Alte culori au vazut ochii mei afara, verde! ce culoare frumoasa :)))) Aer curat, alta viata! Probabil trebuia sa fac o facultate de turism, poate ma faceam un ghid turistic, si acum in loc sa stau pe aceste scaun, la ditamai masa, cu calculatorul in fata, poate eram catarata pe un munte, respirind aer curat si minunindu-ma de frumusetile naturii :D Dar ... stau aici. Mai am doua ore si plec. Merg acasa, unde nu mai am chef sa vad nici calculatorul ala, fara care nu puteam pina nu demult, nici de net nu mai vreau sa aud. Este si aici deajuns :)))) Vreau doar sa ma intind pe un pat cu o saltea dreapta (pentru a-mi odihni spatele, mai degraba pentru ca sa mi-l indrept), sa aud vreo stire, (dar fara sa privesc la televizor - imi ajung urechile, ca ochii si asa sunt obositi, vai de ei), sa maninc vreun fruct ceva ceva si sa stam la vorba.

Cam asa decurge mai nou o zis din viata mea. Nu imi convine acest orar. Dar ce am a face? Pina cind ma multumesc. Si tinind cont ca e abia inceputul, trebuie organizat de pe acuma totul. Si iar timp planificat. Doamne! Ce mult mi-ar placea sa am timpul meu, sa nu mai depinda de nimeni ...


Sursa
2010-09-30 15:31:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

02:06:34Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:26:10Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:47:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
00:11:37Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:33:59Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:01:48Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
12:14:58Mariana Golimaz și sărbătoarea poeziei la bibliotecă —» BPR Ungheni's Blog
07:55:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
23:08:06Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:17:31Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:56:30Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
09:05:59Nou: Castel Mimi Roșu de Bulboaca —» Fine Wine
23:04:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:48:35Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:57:01Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
07:41:43Cum să nu strălucești — și totuși să domini scena. —» Efrosnatalita’s Blog
21:38:18Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:14:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
07:17:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
21:53:47Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:46:43Păpușarul și păpușa de spectacol —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
19:04:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:02:02Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:20:42Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:14:00DIN EPOCA MAȘINII DE SCRIS —» Leo Butnaru