De ce nu-mi plac despartirile

Nu-mi plac despartirile. De orice fel. Nu suportam momentele lacrimogene din copilarie, cand plecam din tabara si faceam schimb de adrese si basmalute cu prietenii noi, momentele cand se termina vara si plecam de la tara, “Ultimul sunet”, “Balul de absolvire”, schimbarea locului de munca … Nu-mi place sa urc in tren si s-o las pe mama pe peron. Nu-mi plac inmormantarile, pentru ca sunt despartiri definitive. Nu-mi plac petrecerile de “Ramas bun”, cand cineva drag isi ia intr-o valiza amintiri de acasa si pleaca spre o viata “mai buna”. Iar noi il incurajam si-l mintim ca “Omul sfinteste locul” si “Acolo va fi mai bine”.

Nu-mi plac despartirile. Mai ales despartirile dintre un barbat si o femeie. Indiferent de cat a durat “relatia”, cat de ciudata a putut sa fie, cate planuri s-au facut, cate promisiuni nu s-au tinut, cate vorbe nu s-au aruncat, in cate nopti nu s-au imbratisat, cate linii nu s-au tras, e greu. Si nu-mi place sa ma despart de cineva. Mai mult, ca sa evit despartirea cuiva de mine, evit si impartirea. Nu-mi plac incercarile de “impreuna”. Daca simt un pic de nesiguranta, ma retrag demn inainte de cuvantul Start. Ca sa nu ajung sa aud ca “Nu e vina mea”, “Ca nu mi-a promis nimic”, “Ca-l trec transpiratiile reci cand se gandeste la mine”, “Ca nu-s atat de buna cum vrea mama”, “Ca avem nevoie de o pauza”, “Ca vrea sa ramanem prieteni”, “Ca eu sunt mai puternica” ca bla bla bla. Da-te’ncolo – nici eu nu vreau sa fiu cu tine. Asa ca, am renuntat la incercarile de a construi ceva pe loc gol cu un om care, cine stie, dupa munca mea asidua, schemele mele minutios elaborate si compromisurile umilitoare pe care am jurat sa nu le mai fac, poate o sa incerce sa umple acel gol de unde am plecat “impreuna”.

Nu, dragule. Am rabdare sa astept, pentru ca stiu ca vine ceva frumos si unic. Si este simplu. Si nu-mi e greu. Si nu ma chinui. Si nu plang. Si sunt fericita. Acum imi stiu valoarea. Si nu voi lasa pe nimeni sa-mi clatine increderea in mine. Incearca in alta parte. Eu poate, as mai incerca, dar, stii, mie nu-mi plac despartirile.



Sursa
2010-09-28 10:04:47



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

14:31:11Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
07:38:12Opinie în rusă despre neutralitatea păguboasă a Moldovei —» Curaj.TV | Media alternativă
19:54:18Mulți ani de #închisoare, Georgescule! —» Curaj.TV | Media alternativă
14:41:13Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:40:44Revoltată că se audiază martorii în lipsa ei —» Curaj.TV | Media alternativă
11:30:37Cum ucenicia mi-a schimbat fiul: De la adolescent la slujitor de încredere —» Moldova Creștină
13:42:24Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
13:42:24Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
08:12:00LA VENEȚIA —» Leo Butnaru
18:32:49Revoluționar, revoltat de prestația actualului primar —» Curaj.TV | Media alternativă
12:39:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
12:39:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
08:01:00PLUS-MINUS —» Leo Butnaru
19:13:48Loc ascuns, loc geometric, loc de cinste – câte sensuri are cuvântul „loc”? —» Moldova Creștină
18:21:41Matei, 1 an și 9 luni: mama, dida și Inca —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
16:51:30Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:51:30Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:24:00LA HOTAR —» Leo Butnaru
21:15:00Cântec nou: Ningea (Imposibilul se poate) —» Eleonora Lisnic în versuri
19:20:25Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:20:25Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:55:00DIN COSMOGRAME —» Leo Butnaru
16:37:36Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:37:36Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
08:32:00ZIUA POEZIEI —» Leo Butnaru