N-am sub ochi toată mașinăria statistică și conceptual-analitică a studiului Gallup pentru a-l purica, dar acesta coincide în linii generale cu alte investigații de rezonanță: World Values Survey și European Values Survey în particular.
Dacă măsurătoarea e corectă, regula ar fi următoarea: țările industrializate (cu excepția notabilă a SUA) înregistrează scoruri mici la indicii de evaluare a importanței religiei în viața cotidiană. O fi, cum ar fi zis Weber din cauza ”dezvrăjirii lumii”, o fi, cum zic Inglehart și Norris, din motive ce țin de sporirea securității, confortului și bunăstării în unele zone ale globului, care fac ca unele rădăcini ale sentimentului religios – neliniștea, insecuritatea, sentimentul de injustiție socială și disperarea să se usuce…
Cazul SUA nu e grozav de excepțional: inegalitățile interne extreme între diferitele grupuri etnice și/sau religioase împart țara într-un fel de micro-glob pământesc în care distribuțiile pe axa religiozității urmează, în mare, logica generală a distribuției globale.
Concluziile preliminare par clare: dacă n-aveți chef să vedeți fundamentaliști, grupuri teroriste ce se revendică de la Dumnezeu, Allah și alții, inși dubioși în sutane ce adună stadioane și le trimit după aia la luptă sfântă, ori tipi care cu Biblia și Coranul în mână ar fi gata să dea pierzaniei popoare întregi pentru o virgulă din ”cartea sfântă”, luptați cu sărăcia!