mofturi boeme
sărbătorile mele ar trebui sa fie toate la fel
ca femeia-pădure
cu părul pulbere de argint
pictată în tatuaje
pe umeri pe sâni
şi valuri de mătase
să-i sărute goliciunea
Doamne
mă fă netimp decembre nins
opreşte clipele de catifea
în palmele copilului
născut fără lumină
apoi cântul unei viori
îngheţat în ciobul paharului de vin
lângă inima bărbatului
care mă iubeşte prea mult
cea dintâi vreau să fiu
inspiraţia
să împart albul nopţilor ninse cu singurătatea poetului
mă striveşte între degete ca pe un bob de scoruş
şi mă aşterne cerneală sub pana cuvintelor
Sursa
2009-12-29 12:19:24