Liderii religioşi „deplâng” votul elveţian privind interzicerea minaretelor

Geneva (ENI). Liderii religioşi din Elveţia şi de pretutindeni au avertizat că un referendum în care cetăţenii elveţieni au votat în privinţa unei interziceri constituţionale a construirii minaretelor în ţara lor subminează armonia socială.

„Federaţia Luterană Mondială (LWF) regretă că unele sectoare ale societăţii şi politicului elveţian au crezut necesar să supună unui referendum chestiunea construirii minaretelor în Elveţia şi de a valida o decizie pro sau contra interzicerii”, a spus reverendul Ishmael Noko, secretarul general al Federaţiei, pentru Ecumenical News International, pe 30 noiembrie.

Declaraţia liderului luteran a venit după votul elveţian din ziua precedentă, în care 57,5 procente au fost cei care au votat favorabil interzicerii construirii minaretelor, acest normativ fiind adăugat la constituţia ţării.Federaţia Luterană Mondială, cu sediul la Geneva, grupează aproximativ 69 de milioane de creştini protestanţi din toată lumea. Iniţiativa interzicerii minaretelor a fost susţinută de Partidul Popular Elveţian, care este de extremă dreapta şi se opune emigrării în ţară.

Cei care au sprijinit interzicerea spun că minaretul este „un simbol al puterii politice” într-o ţară predominant creştină şi construirea minaretelor nu este o cerinţă teologică în islam. Un poster de campanie în favoarea interzicerii înfăţişează o femeie cu veşmânt care o acoperă, în faţa unor minarete stilizate precum rachetele, presărate pe steagul elveţian, având cuvântul „Stop” scris.

Noko a spus că, în timp ce ar putea exista un interes legitim în păstrarea şi protejarea unei moşteniri istorice şi culturale elveţiene, „această acţiune a enunţat acest interes în termeni explicit sectari vis-a-vis de musulmani”.

Liderul LWF, care este şi membru al comitetului Acţiunea pentru Pace Inter-Credinţe din Africa, a declarat: „Acest lucru, prin urmare, subminează eforturile inter-religioase de înţelegere şi armonie din Elveţia şi reputaţia şi moştenirea elveţiană a toleranţei şi ospitalităţii”.

După creştinism, care consemnează un procent de 76% din populaţia de 7,6 milioane de oameni, islamul – cu aproape 4,5 procente, este ca mărime cea de a doua religie în Elveţia.

La Roma, un oficial al Vaticanului a spus că el a sprijinit poziţia episcopilor romano-catolici din Elveţia în privinţa acestei probleme.

„Eu am aceeaşi poziţie cu cea a episcopilor elveţieni, care au afirmat ieri că rezultatul referendumului este o grea lovitură dată libertăţii religioase şi integrării”, a spus arhiepiscopul Antonio Maria Veglio, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Îngrijire Pastorală a Emigranţilor şi Voiajorilor.

Babacar Ba, ambasadorul la Geneva al Organizaţiei Conferinţei Islamice, a fost citat de site-ul de ştiri swissinfo.ch pe internet spunând că a fost surprins şi dezamăgit de rezultat.

„Este un răspuns greşit la o întrebare greşită. Mă tem că acest fel de abordare este pur şi simplu un cadou făcut extremismului şi intoleranţei”, a spus Ba. „Cred că trebuie să fim foarte vigilenţi în faţa uzurpării produse de islamofobie.”

Consiliul Elveţian al Religiilor – care reuneşte lideri creştini, evrei şi musulmani – a spus că „deplânge” aprobarea prin referendum a interzicerii minaretelor.

„Acest lucru nu rezolvă nici o problemă”, a afirmat consiliul, spunând că decizia nu ar trebui înţeleasă ca dovadă a unui „sentiment general anti-islamic” în Elveţia, ci mai degrabă ca o expresie a răspândirii insecurităţii în societate.

„Evreii, creştinii şi musulmanii trebuie să conlucreze laolaltă cu toate celelalte grupuri ale societăţii pentru a realiza o atitudine mai hotărâtă în privinţa protejării drepturilor şi libertăţilor civile, pentru dialogul cu populaţia musulmană şi pentru o cale a integrării”, s-a declarat.

Elveţia are frecvent referendumuri la nivel federal, cantonal şi local.

„Interzicerea minaretelor nu va rezolva nici un fel de probleme, ci va crea unele noi”, a spus într-o declaraţie Federaţia Bisericilor Protestante Elveţiene. „Comunităţile religioase au acum o responsabilitate deosebită pentru a avea o contribuţie la coexistenţa paşnică.”

Preşedintele federaţiei, reverendul Thomas Wipf, a spus: „Validitatea universală a drepturilor omului, în particular a dreptului la libera exercitare a credinţei, este o realizare care nu trebuie abandonată”.

Un raportor special al Naţiunilor Unite în chestiuni de libertate religioasă sau a credinţei, Asma Jahangir, a descris interzicerea construirii minaretelor ca fiind contrară obligaţiilor Elveţiei din legislaţia internaţională a drepturilor omului şi constituie „o clară discriminare” împotriva musulmanilor din ţară.

„Am profunde îngrijorări faţă de consecinţele negative pe care rezultatul votului le va avea asupra libertăţii religiei sau a credinţei membrilor comunităţii musulmane din Elveţia”, a spus Jahangir, un avocat al drepturilor omului din Pakistan.

Rezultatul votului adaugă încă o propoziţie la Constituţia Elveţiei: „Construirea minaretelor este interzisă”.

Actualmente există patru minarete în Elveţia, iar ele nu vor fi afectate de rezultatul votului.

Guvernul elveţian, consiliul federal, a afirmat într-o declaraţie distribuită în limba arabă precum şi în alte limbi, că „construirea unor noi minarete în Elveţia nu mai este permisă”.

Construirea moscheilor este în continuare permisă, a notat declaraţia. „Musulmanii din Elveţia îşi pot practica religia, singuri sau în comunitate cu ceilalţi, şi pot trăi conform crezurilor lor ca şi mai înainte.”

Sursa: VoxVocis, de Stephen Brown