Imperfectul
Imperfectul stătea în colțul camerei și murea de ciudă. Lumea nu-l plăcea. Nici o dată nu-i reușea să ducă la bun sfârșit ceea ce începea să facă. Era un visător. Acțiunile lui erau trecute și neterminate. Toate!!! Când se gândea la acest aspect, Imperfectul își îngropa fața în palme și scâncea încetișor. Nu se putea [...]
Sursa
2009-12-16 09:10:15