Viata de lichea


Mare cunoscator de literatura rusa si un specimen patruns intr-ale tainelor "marelui suflet rus", Constantin Munteanu, un publicis si cinematografist mediocru, bastinas de prin partile noastre, s-a hotarat sa ne ofere niste lectii de morala sovietica, chiar si dupa optsprezece ani care au trecut dupa ce CCCP a disparut complet de pe orice harta reala a Lumii.
Pe data de 13 noiembrie, gazeta "Komersant Plus", a publicat un interviu cu autorul sus-mentionat. Iar in caz ca v-ar interesa, il puteti citi aici.
Daca inca nu ati auzit de Constantin Munteanu (si pentru ca nici google nunoaste prea multe despre dansul), va aduc la cunostinta cine este el. Constantin Munteanu e un siconfant si o lichea umana, cu o ratiune "incremenita in proiect", un acolit ramas la cheremul partidului, care a supravietuit in urma disparitiei fostei intelighente smintite, si care, in persoana proprie, a incercat sa reinvie stafia regimului defunct. Cat i-a reusit, nu stiu - depinde de numarul de minti ramolite care inca mai cred in naluci.

Interviul respectiv e o adevarat "perla" sadornica calchiata dupa un model de pe la mijloculul veacului trecut, de pe vremea "proletariatului invingator" : avem aceiasi retorica ideologica de acum -zeci si de ani in urma, aceeasi manie si voracitate de a demasca "vrajmasul" imperialist, aceeasi schizofrenie debila de a vedea peste tot si peste toate pacturi si comploturi politice care tind sa slabeasca din temelii moravurile sociale, aceiasi ura oarba, lupta si dorinta de epurare - nebunie nevindecata in care a trait insasi autorul intreaga lui viata.

Nu gasesc nici o explicatie - cat de nebuna n-ar fi ea - a faptului ca autorul isi doreste sa "jertveasca" intreaga generatie a tinerilor de astazi - care n-au cunoscut infernul comunismului si nici n-ua gustat din fructele raului - unei impliniri fatidice si unor ambitii personale de a "construi" in continuare un "sistem" alandala.

Preluand un citat, "o fraza geniala" (sic!) de-a lui V. Voronin, cu care C.M. pare sa fie total de-acord, aflam ca :
Noi (guvernarea, clasa muncitoare, tara - eu nu cam am inteles cine anume reprezinta acel "noi") ii trimitem pe copiii nostri in universitatile din Romania, ii asteptam ca acestia sa se intoarca specialisti, iar ei se adevereste ca au invatat doar o singura profesie : convingerea inversunata in aceea ca sunt romani.

Raman nemiscat si ma intreb : oare cum doamne o fi sa spui ca i-ai trimis la invatatura in alta tara, cand e clar ca nu ai ridicat de jos un pai ? Au fugit ei singuri pentru ca si-au dorit sa devina coameni cu carte in viata - zero barat ai facut pentru viitorul lor, precum te-ai rupt si pentru ceilalti ramasi in tara! Asta e adevarul.

Un alt citat spune, conform unor statistici faurite ex nihilo, precum ca : 99% din tineretul nostru, dornic de placeri (in textul original "кайф") occidentale, e de nimic. - Si tot el se face vinovat de mai toate relele depistate la moment in societate.

Alta "perla" e in privinta manualului de Istoriei a Romanilor :

Daca Stefan cel Mare ar invia din morti si ar fi aflat despre asemenea prostii, el de indata ar fi anuntat mobilizare totata si s-ar fi pornit (in a cata oara!) in lupta spre Bucuresti. Si sloganul sau ar fi fost asemanator cuvintelor lui Rodion Raskolnikov, presonajul din romanul "Crima si pedeapsa" a lui Dostoievski : "In genunchi, fiara tremuratoare! Si sa nu indraznesti!"

Textul continua in aceiasi maniera : avem niste incursiuni - mai ca nu la fiecare pas - prin literatura (indeosebi in cea rusa), niscaiva citate din marii clasici - acolo unde, de fapt, se cere o apreciere teafara (menirea carora e clara, autorul incearca sa-si acopere lipsa de cultura proprie)... pe alocuri gasim prorociri nostradamice, amenintari si prescriptii fariseice la adresa unui inchipuit inamic... strigate la cer, urlete la adresa tuturor si nimanui in acelasi timp...

P.S. Militez, de rand cu Vitalie pentru ridicarea unui monument inchinat "Tradarorului"/Calaului/Adulatorului (poate fi vazuta si varianta la plural, calai/adulatori/lichele etc) - si mai adaugati voi la sir - sa fie un ins fara chip, fara nume, un Nimeni. Istoria noastra a fost plina de ei, despre asta ne aminteste si un picior de vers din "Internationala" : "Кто был ничем, тот станет всем".


Sursa
2009-11-16 18:03:34



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

03:52:00DĂI CU ȘPRIȚUL PÂN-LA ZIUĂ... —» Leo Butnaru
13:27:36Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:15:00AL ZECELEA CER —» Leo Butnaru
03:11:30Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
20:07:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:27:36Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:08:56Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:42:00CITIȚI HOROSCOPUL? —» Leo Butnaru
05:16:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:55:12Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:55:00Erau zile —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:47:02Premieră: spumant Citron Magaratcha —» Fine Wine
05:55:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
16:47:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:37:00Cuvânt —» Andrei LANGA. Blogul personal
07:59:00PAGINI DE JURNAL / 24.III.2003 —» Leo Butnaru
18:12:13Mălăiești și moștenirea lui Beșleagă: O carte de suflet —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
15:13:12Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:13:12Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:13:12Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:08:00PAGINI DE JURNAL —» Leo Butnaru
23:02:47Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:45:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:23:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
22:44:12Fără Titlu —» Путепроводные Заметки