Erau zile

ERAU ZILE

Ai fost iarbă barba îti creștea până la brâu o bătrânică îți făcea descantece să nu boleşti 

Regele tău se plimba în căruțe trase de cai o mulțime de oameni îl aplaudau

Era pace și cerul se rotea îmbietor prin orice ochi de lumină priveai în trecut

În tromba de praf se afla un înger iar regele îl lua cu sine și-l ținea pe genunchi 

Erau zile când oamenii se bucurau de o petală de un petec de pământ ce-l aveau