256324 cazuri COVID-19 în Moldova
834 – cazuri active
249312 – cazuri vindecate
6178 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 24 iunie 2021 ora 02:21


 Andrei LANGA. Blogul personal

 Andrei LANGA. Blogul personal Andrei LANGA. Blogul personal



RSS posts

Arta si Cultura


Comenteaza





Tors (haiku)*


***Față a pietrei înmărmurită de timptors de reptilă ***Hay una piedra con rostro invernaltorso de reptil  *trad. A.L.
POESIA: ROBERTO JUARROZ (Poesía Vertical, trad. în română)*
  

POESIA: ROBERTO JUARROZ(Poesía Vertical) Hay que caer y no se puede elegir dónde...Hay que caer y no se puede elegir dónde.Pero hay cierta forma del viento en los cabellos,cierta pausa del golpe,cierta esquina del brazoque podemos torcer mientras caemos.Es tan sólo el extremo de un signo,la punta sin pensar de un pensamiento.Pero basta para evitar el fondo avaro de unas manosy la miseria azul de un Dios desierto.Se trata de doblar algo más que una comaen un texto que no podemos corregir. POEZIE. ROBERTO JUAROZ(Poezie Verticală) E timpul să cazi și nu se poate alege unde...E timpul să cazi și nu se poate alege unde...Există însă o formă de trecere a vântului prin plete,o pauză aparte înaintea impactului,o anumită îndoitură a brațuluice o putem corija în momentul căderii.E doar vârful unui semn,punct bine definit al unui gând.Gata însă pentru a evita finitudinea unor mâini rapaceși mizeria de culoare azurie a unui zeu fără suflet.Se încearcă mai mult decât îndreptarea unei virguleîntr-un text care nu putem să îl corectăm*trad. în română de A.L.
Haiku


Haiku Din ramul cu floriau zburat petalele cu tot cu fluturi Haiku Del ramo de flores han volado los pétaloscon las mariposasHAIKU Del ram de florshan volat tots els pètalsamb papallones *Haiku d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ  
Mabel Antonini. Poema*


 No importa donde lo lleve el agua las orillas                  siempre esperan ***Nu conteazăunde îl duc valurilemalurile mereu așteaptă  *trad. al rumano por a.l.
Mabel Antonini. poema
 

****Dejar adentro el asombro acunar el solentre las manosvolverse pájaro ***Să lași înlăuntruspaimasoarelui să îi facicuib în palmeîn pasăre să te prefaci*trad. al rumano por A.L.
(Re)facere*


(RE)FACERE ***Omul care își alege haina la întâmplaree cea mai frumoasă ființă. ***Peste păduri s-a lăsat toamna,frunzele risipite îmbracă rădăcini. ***Cerul a devenit mic în ochii milogului ținuți mai mereu în pământ. ***Frumusețea din jur e firavă,poate fiindcă e unică.
Poema de Mabel Antonini*


***Qué es mirarsino llegarhasta el fondo de una gota ***Ce e privirea dacă nu pătrunderepână la capătulunei picături *trad. al rumano por A.L
Ecou*


ECOU Liniștea a pogorât pe pământlipită de frunze -e printre ramuri-adusă pe lac de pe alte tărâmurireflectată în adâncuriintrată în noi ca un fel de ecouneauzit ezitând să trezeascășirul de sunete incandescentecorp concrescut cu cerul de alăturiECO El silenci ha descendit als arbresenganxat de les fulles –i entre les branques-dut a l’estany des d’altres terresreflectit en les profunditatsentrat en nosaltres com una mena d’ecoinaudit dubtant si despertarel seguit de sons incandescentscos crescut amb el cel del costat *Poema d’ANDREI LANGA traduít del romanès al català per PERE BESSÓ
Poeme de Mabel Antonini (trad. în română*)
 

***Todo el rojodetenidoen una flor***Tot ce e roșucuprinsîntr-o floare ***El tiempoel único huéspedfinito***Timpule unicul oaspetece nu ne părăsește ***Sin quererlosoy tu herida***Fără să vreausunt rana ta ***Oye mi latidocómo retumbaen el mar***Ascultă-mibătăile inimiicum sfârșesc în mare ***¿De quéestá hechala ausencia?De pedazos de frío***Din cee făcutăabsența?Din părți înghețate ***Todo dolores un cristal rotoen las venas***Ceea ce doaree un ciob de sticlă înfipt în vene *A.L.
Zbor*


ZBOR Urme pe cer nu lasă nici cel mai abil zburător Din vârf de deal se văd pe valecum cresc copaci viguroși Plopi gotici ce ating cerulsau salcâmi înrămați  Sub orizont domol coboarăun soare oleaginos
ANTONIO GAMONEDA, ESTA LUZ (LUMINA ACEASTA*)


ESTA LUZ Yo estaré en tu pensamientoNo seré mas que una sombra imprecisaHabré existido en un instanteen que la alegría y la piedad ardían en tus ojos.Pero también quiero permanecer desconocido en tiDesconocido. Simplemente envuelto en tu felicidad.Tu distraída en tu luz,y yo apenas viviendo en ella.Y así, imperceptiblemente amado,esperar la desapariciónAunque quizá estemos ya separados por un hilo de sombray cada uno este en su propia luzy la mía es la que tu vas abandonando Poesía reunida (1947-2004) LUMINA ACEASTA Voi rămâne mereu în gândirea-țiNu voi fi decât o umbră voalatăPoate că o fi existat o clipă cândbucuria și pietatea îți luminau ochii.Vreau însă să rămân necunoscut în tineNecunoscut. Înfășurat în fericirea ta.Tu acoperită de lumină,iar eu abia de să încap în ea.  Și așa, iubit fără de speranță,să-mi aștept sfârșitul.Poate că deja suntem separați de un fir de umbrăși fiecare e acoperit de propria luminăiar a mea e cea pe care tu o părăsești *trad. în română de A. Langa
Ciornă*


 CIORNĂÎncet se retrag apele -în larg-cerul se preface în recif de coralcrucea de pe biserică se înclinăsub greutatea eteruluiTotul e așa cum a fost până mai iericu flori mici crescute pe cupolecu polenul strâns de albineși dus pe o arcăCeva lipsește prin apropiere -pe aici-e ceea ce tace -nu vociferează-sunt cuvinte risipite cândvascrise în ciornă ESBORRANYA poc a poc es retrauen les aigües –al llarg-el cel es torna escull de corallla creu de l’església s’inclinasota la gravidesa de l’èterTot és així com ha sigut fins ahir mateixamb petites flors crescudes en voltesamb el pòl•len recollit d’abellai dut en un arcaAlguna cosa falta a prop –per ací-és el que es calla -no vociferes-són paraules alguna vegada deixadesescrites en esborrany*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ
Morții noștri cei frumoși…


MORȚII NOȘTRI CEI FRUMOȘI… Morții noștri cei frumoșiîmbrăcați în haine simplefire albe pe la tâmplepieptănați -obrajii roșii- Vor ceva parcă să spunăînsă tac îngândurațiau rămas din șapte fraținumai unul să ne-adune Case cu pereți vopsițiflori-mirese prin grădinăochii cată să rămânăpașii însă sunt grăbiți Ramuri mari de arbori batfără frunze pe la geamuripe la capete de ramurimugurii s-au scuturat Trec pe cer trei nori pufoșiși se lasă jos să vadăcum îi scoatem din ogradă-morții noștri cei frumoși
Glob ocular*


GLOB OCULAR (cu dor de tata...)Nu se moare iarna la început de anvisul scris pe frunte te întinerește vârsta se citește pe glob ocularinima din mână face pumn puternic cineva trezește sângele stătutvenele le varsă într-o bătătură ridurile urcă pe vârf de copacpasărea măiastră uită să și cântesă se aprindă focul -ardă neîncetat-o căldură mare să cuprindă corpul nimeni să nu vină și să cadă-n geamdâra de lumină de prin întuneric  
Poeme de Mabel Antonini (trad. în română*)


 ***Callarcomo la nocheque esperaimperturbablelas horasdel día ***Să tacica și noapteace așteaptăliniștităzorii zilei ***Queda tan lejosdecir hasta luegoes como arrojarpalabras al airey que alguien las recojasin saber qué hacer ***Acel rămas bunsunt cuvinte acumaruncate în vântca cineva să le adunefără să știece să facă cu ele ***Soñamoscon un puentey nos sorprendióun abismo ***Visămsă trecem o punteși ne-a surprinsun abis ***Por el vientola hojaconoce el aguay también la orilla ***Dusă de vântfrunzaatinge apadar și malurile ei  ***Alcanzarel vasto horizontela fuerza que escondeser acasoun poco árboly un poco cielo***Pentru a atingeputerea ce se ascundeîn vastul orizontse cere să fii un pic copacși cer laolaltă*A. Langa
Mărăciniș"


MĂRĂCINIȘLipsit de iarbăintrat cu totul în mărăcinișpășunea pare a fi o mână staticăîmbrăcată cu o mănușă fără de degetecare poate să îți țină trupul în brațenu să și îl mângâie ESPINAR Sense fulla d’herbaentrat del tot en l’arbust espinósl’imant sembla ser una mà estàticacoberta d’un guant sense ditsque pot tindre el teu cos en braçosperò no acariciar-lo *Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ
Dud*


DUD (în memoria tatălui)Să vedem ce face dudulde cândva -ca altă dată-frunzele le rupe vântulși ies singure la poartăaltele se adună în stivă-vai, ce falnică armată!-am putea acum în pripăsă le punem foc să ardădar așa rămân haioasesă se miște prin ogradăo grămadă de foioasenu vor cumincior să șadăși suntem în dricul verii-greu stau dudele pe creangă-ăstea frunze ”a neuitārii”prin ogradă tot aleargăo fi poate fanteziepură  și adevăratăzburdă frunza întârziepe la ușă pe la poartă
Săniuș*


SĂNIUȘ Totul rămâne în urmă -prin părți-nimic nu poți lua cu sinecând aluneci pe o pârtie de săniușÎnfrunți fulgii moi -îi dai într-o parte-îi îndepărtezi cu dosul palmeisau cu brațul tumefiat de la frigCobori o vâlcea abruptă -mama trântelor-și oprești pe gheața unui lac prăpăditîn niște țipirig cu vârf ca de lanceSimți cum gheața cedează șite afunzi într-o apă rău mirositoareîn care te și vezi dus dedesubtNici nu reușești să te mai întrebidacă așa arată un final de traiectfiindcă te grăbești -trebuie să ajungi acasăMi te refugiezi în suflarea căminuluila gura sobei cu limbile ei de focce mereu ar avea ceva a-ți spune TRINEU Tot resta arrere –per les partides-res no pots dur-te amb tuquan llisques en una pista de trineuAcares floquets de neu molls –els deixes a una banda-els apartes amb el dors de la mào amb el braç tumefacte de fredDescens una gola abrupta – la mare de les bufetades-i t’atures en el gel d’un llac miserableamb alguns joncs lacustres de punta com de llançaSents com el gel cedeix it’afones en una aigua pudentaen què et veus dut al fonsI ni tan sols reixes ja a preguntar-tesi això mostra un final de trajecteperquè tens pressa –has d’arribar a casaTe’m refugies en l’alè de la llara la gola de l’estufa amb les seues llengües de focque sempre tindrà alguna cosa nova a dir-te *Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ  
Nor de praf*


NOR DE PRAF Cea mai mare încercare a viețiie lungul drum al unei călătoriidin care nu te poți întoarce Pașii caută să se împotriveascăau simțit ce înseamnă să ducipeste tot povara de gânduri În depărtare nici nu clinteștenorul de praf ridicat de josgata să mi te acopere  NÚVOL DE POLS La major prova de la vidaés el llarg camí d’un viatgedel que no hi ha retorn Els passos busquen resistir-sehan sentit què significa portarpertot la càrrega dels pensaments Al lluny ni tan sols es mouel núvol de pols alçat des d’avallllest per a que jo et cobra *Poema d’ANDREI LANGA del romanès al català per PERE BESSÓ
Ființă*


FIINȚĂCredea că o să-i ucidă visuldar ii rănise doar surâsulcredea că-i face viața amarădar i-a pus tuș în călimarăcrezând că o să-l timorezemi l-a urcat pe meterezeși chiar voi să-l umfle plânsul-o lacrimă nu a scos dânsulNu poate să se-nalțe omuladăpostind în el demonullasând pe toți pe dinafarăși devenind o piază rarăcu lăcomie -reacredință-poți ștrangula a ta ființăo faci să sufere -sărmana!-îi ucizi tatăl îi ucizi mamaCRIATURACreia que li matava el seu somniperò li havia ferit només el seu somriurecreia que li amargava la vidaperò li ha posat tinta xinesa al tintercreient que l’atemoriame l’ha pujat als merletsi que l’omplia el plany-cap llàgrima no ha tret el ballNo pot elevar-se l’homealbergant en ell el dimonideixant a tots al deforai esdevenint un mercat raramb avidesa –malèvola intenció-pots estrangular la teua criaturala fas sofrir –pobreta!-li mates el pare li mates la mare*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ
Tropic*


  TROPIC Descoperim părți din corpul femeiide parcă am redescoperi americi Căldurile care ne iau pe neașteptatesunt asemenea celor din amazonia Zborul sâcâitor al insectelorne împinge spre zonele nalte spre munți Purtăm o armă cu fitil bickforddin care au tras cândva și conchistadoriiTRÒPIC Descobrim parts del cos de donacom si redescobrirem Amèrica Les calors que ens prenen per sorpresasón semblants a les de l’Amazònia El molest vol dels insectesens empeny a les zones altes, cap a les muntanyes. Portem un arma amb metxa de bickfordamb que alguna vegada també dispararen els conquistadors * Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ
Prelecturi*
  

PRELECTURI Voind să citesc ceva nu atât de recentceva de sub praf mi-am luat o carteam scos-o de pe raft ca pe o frunzăruptă din copacul uitării sau un fir de stufsmuls din acoperișul casei cu farmececu gândul la miere mai puțin la albinace-și lăsase în tubul subțire de stufo bună parte cea mai mare parte din sine  PRE-LECTURES Amb ganes de llegir quelcom no tan recentde sota la pols m’he agafat un llibrel’he tret de l’estant com una fullatrencada de l’arbre de l’oblit o una canya de joncarrabassat del teulat de la casa encantadaamb el pensament en la mel menys en l’abellaque s’havia deixat en el tub prim del joncuna bona part la major part de si mateixa *Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ
Primate*


PRIMATE Ce rămâne din noi știe timpulcel ce ciopârțește toate chipurilele umple de cicatrici înmoaie picioareleîndoaie curba elastică a spateluipână ne lovim cu fruntea de pământ e acea coloană vertebrală viguroasăce puse primatele pe postamentle-a ridicat din ierburile câmpurilorle-a scos dintre ramurile arborilorpentru a vedea cum răsare soarele un bec astrologic aprins pe cerde o mână misterioasă stins tot de eacu seria de scurtcircuite incandescentede la impactul repetat al norilor din păsări pestrițe cu aripi de vânt lângă zeități în imponderabilitatetimpul se scurge pare-se altfelîși schimbă viteza demolatoarede la cea exponențială a luminiila ritmul latent al vieții fetale PRIMATS El que queda de nosaltres ho sap el tempsel que esculpeix totes els rostresels ompli de cicatrius ablana les camesplega la corba elàstica de l’esquenafins que ens donem amb el front a terra és la columna vertebral vigorosaque posà els primats al pedestalels ha alçat de les herbes dels campsels ha llevat de les branques dels arbresper a veure l’eixida del sol un bombeta astrològic encesa al celper una mà desconeguda extingida del tot per ellaamb una sèrie de curtcircuits incandescentsdel impacte repetit dels núvolsdels ocells bigarrats amb ales de vent al costat de deïtats en la imponderabilitats’escorre el temps sembla diferentcanvia la velocitat demolidorade l’exponencial de la llumal ritme latent de la vida fetal *Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ
”Cei care așteaptă rușii...”(parodie)*


”Cei care așteaptă rușii...”, parodie Cei care așteaptă rușii,ca să-i mai salveze o datăcu grenade și katiușe,de fapt sunt făcuți din ”vată”. Cei ce vin și ne atacăpe la spate, câteodată,apoi se prefac că pleacă,sunt de fapt aceeași ”vată”. Se consideră puternici-pe niciunul nu îl iartă-cu toți popii lor cucernicisunt atât - o simplă ”vată”. Fură ei din toți veciniiteritorii, la bucată,japonezii și româniiau simțit această ”vată”. Filandezii, georgieniiau luptat cu-a lor armată,frații lor, ucrainenii,stau înconjurați de ”vată”. Cine poate să-nțeleagănebunia lor curată:de pe hartă vor să șteargătoate țările, cu ”vată”. *”vata” (în traducere din rusă), denumire peiorativă dată minorităților etno-imperiale rusești din fostele republici ale u.r.s.s., precum și armatei ruse de ocupație.
Un nuevo poema de Mabel Antonini*


 ***Tocar apenascon la punta de los dedosla mansedumbre fríadel aguatener despuésla sensaciónde que es ellaquien me tocano yo ***A atinge încetcu vârful degetelorîntinsurile reciale apeia avea mai pe urmăsenzațiacă ea e ceacare mă atingenu eu *traducido al rumano por A. Langa

Generat în 0.64 secunde.