Andrei LANGA. Blogul personal

 Andrei LANGA. Blogul personal Andrei LANGA. Blogul personal



RSS posts

Arta si Cultura


Comenteaza





DRUM


DrumMuntele nalt nu-i un obstacol - cerul înstelat încape într-o baltăFrunza căzută amintește de-o față - copacul bătrân ascunde-o scorbură Liniile-n palmă sunt bătătorite - ochii nu știu pe ce drum să apuce Te plimbi pe o hartă cu arătătorul - punct de pornire e propriul corpÎn rugăciune stă semnul crucii - împreunăm toate cele trei degete Se mergi în genunchi în preajma genunii -  prea se calcă semeț smeritul pământ 
UN BILET PENTRU TRANAI*


Un bilet pentru Tranai Stai la coadă să cumperi ceva ca să poți schimba polul vieții - un bilet pentru TranaiÎmbulzeala teribilă - se calcă în picioare mulțimea - un șperțar vinde bilete falseTe îmbrâncește o doamnă gnostică - vrea să ajungă și ea pe planeta cu pricinaTe cerți cu vânzătorul de bilete - pigmeul îți pune șapte prețuri pe deasupraUn puradel țipă în gura mare  - și-a pierdut părinții sau poate că a fost părăsit Avionului interstelar sosește cu întârziere - a fost ciuruit de un roi de meteorițiIată că aterizează și nămila făcută din fier vechi - are nas de mâncător de furniciPui piciorul pe trapă și simți că pășești în penumbră - de aici încolo nu-ți mai aparțiiTrimis în spațiu ca o pubelă - îți pui întrebarea retorică - "Unde și de ce plec?"Înghiți în sec și încerci să găsești vreun chip cunoscut în turma umilă din halăStau toți doar ochi și urechi - așteaptă promisa salvgardare din "cercul îngust"Aterizarea nereușită mi te scutură tare - te trezești din nesomn pe noua planetă La ieșire - calci cu toată talpa piciorului stâng câteva fire metalizate de iarbăȚipi ca din gură de șarpe - faci cale întoarsă - ți-a devenit clar că ai greșit destinația *"A ticket to Tranai/ Un bilet pentru Tranai", povestire științifico-fantastică scrisă de prozatorul american Robert Sheckley (1955)
CONTOPIRE CU TIMPUL


Contopire cu timpulPare nalt muntele - marea o fi mare -cine să ajungă timpul din urmăAdunăm lucruri - asta și facem -cer prăbușit peste balta cu nuferi Noapte sau ziuă - nu-s alternative - somnul e-o formă de inexistentă Ziua alergi - prinzi raze de soare ce se reflectă într-o oglindă Pui cap la cap clipele toate -ele se adună la întâmplare Fire de lut scoți de pe sub unghii -sunt rămășițe de la Facerea lumiiGol te dezbraci pentru o  îmbăiere -zilnic îți faci botezul cu apăStrigi uneori ca un războinic - gata să cucerească o cetateCade o bombă teleghidată -norul de fum ascunde asasiniiVremuri moderne - epocă vechecâmpul cu maci a crescut de la sineRugi și blesteme voci alan-dala -ochiul tăcerii privește la tineCine pe cine ajunge din urmă -e anotimpul contopirii cu timpul 
VIEȚUITOARE-NECUVÂNTĂTOARE


Viețuitoare-necuvântătoare Dai like-uri la câini și pisici:"Zi bună să aveti!" - zici la toate viețuitoareleAcestea aud simt văd ne vorbesc -porți dialoguri directe cu animaleleCuvintele lor sună fără  consoane - scurte sau lungi - se aud doar vocalelela Facerea lumii din lut s-au făcut- mari sau mai mici - toate viețuitoareleÎn cer pe pământ - oriunde ați fi -cât mai lucește colo sus soarele nu ratați șansa ca să vorbiți cu absolut toate vie-țu-i-toa-rele
HÂRTIE DE TURNESOL


Hârtie de turnesolĂstea sunt chipurile noastre- Unul retopit în toate celelalte -puneți pe talgerul cântarului trunchiul crescut cu licheni Luați hârtia de turnesol șimuiați-o într-un pahar cu apă și faceți diferența - așteptați să apară culoarea - violetă desigur
TELESCOPUL


TelescopulPână mai ieri aveai un telescop de buzunar - e bine să porți asemenea artefact când dorești tare-tare să îți apropii stelele de pe cer Cadou primit de la cei ai casei - într-o zi de naștere uitată între timp - purtai telescopul într-un buzunar ca tabachera un fumător înrăitPe atunci vedeai cerul cu alți  ochi - părea să te fi născut înainte de Big Bang - așteptând cu nerăbdare seară de seară să apară stelele  Cum lucrurile scumpe se pierd  cel mai des - ți-a dispărut și acel micuț telescop - rămânându-ți stelele de pe cer în unul din buzunare 
TRIUNGHIUL BERMUDELOR


(Imagine preluată din Wikipedia)Triunghiul Bermudelor Ajungem până în orice colț al pământului - soarele luminează non-stop - în Tailanda ne tolănim pe cele mai albe plaje mângâiate de valuriMergem și pe insula verde Madagascar - facem escală în Antananarivu - venim desculț dinspre Oceania pe drumurile înflorate de coral Urcăm pe vârfurile nalte de piramizi ale Egiptului - cu trudă titanică - pășim pe treptele ce duc piatra funerară până la zeul RaÎntr-un singur scafandru coborâm în adâncurile Gropii Marianelor - ne cățărăm apoi pe vârful Everestului și înfigem acolo flagul albStrăbatem Antarctida până la Polul Sud - ca Amundsen - debarcăm în Țara de foc (Patagonia) - după care rătăcim prin pustiul Atacama Poposim în sanctuarul Machu Picchu din Peru - prin pădurile dese ale Amazonului înaintăm cu greu spre cascada Salto Ángel din Venezuela Trecem canalul Panama (Stixul) în Guatemala - cântărim din ochi ce a mai rămas din civilizația Maia - și dispărem distrați în Triunghiul Bermudelor
CIVILIZAȚIA NECUVÂNTĂTOARELOR


Civilizația necuvântătoarelor A căzut masca de pe chipul lui Iuda Iscariot - nici pomină din aura primilor pământeni Homo Sapiens Uite câinele fidel și pisicul plăpând sau bourul cu ochii săi blânzi - partea cea necuvântătoare a lumiiUite tigrul de Amur - solitarul - hipopotamul girafa șirul de cămile din pustiu si șopârla ce ți se urcă pe braț Uite vulturul sus și vânatul său  înfășurat în blană de iepure - un colibri din Amazonia zboară din floare în floareUite delfinul și broasca țestoasă înotând printre ramurile de coral - un păianjen își țese panza pe genele noastre Homo Sapiens a dispărut într-una din zile și a descins pe pamant o nouă civilizație - cea a necuvântătoarelor
SUNET


SunetPleoapele cad ostenite - acoperă viseDrumu-i parcurs pe jumate - mai e de mersCerul de pe retină nicicând nu se întunecăPădurea prin care ai trecut nu te lasă să ieșiVântul ne poartă - pribeag - peste anotimpuriCulorile toate luate împreună doar noi le vedemVârsta-i ca marea în zbucium - vin valuri și valuriUn roi de albine fugare s-a prins de un ramDragostea e un ținut doar pentru doua inimiCei rătăciți prin pustie nu mor însetați Munții înalți de alături sunt mult prea departeSunetul ce-l auzim e chiar muzica noastră 
POEM DIN TRECUT


Poem din trecut (pentru Anastasia)Te desparți de trecut fără grabă Numeri scândurile din gardtrecând peste ele cu o vergea ce scoate sunete ciudatePrin gard vezi cum cresc din zăpadă varza cea verde cu frunzele desfăcute roșii și castraveți laolaltă  Porumbul cel nalt se aseamănă cu soldații rămași în viață pe câmpul de luptă Strugurii de vița-de-vie cu frunze cu tots-au acoperit cu promoroacă O pârtie făcută de cineva nevăzut se întinde pe toată lungimea drumului și termină undeva în valeDouă sânii prinse cu o funie de gardașteaptă copiii să iasă din casă
COLOSUL DIN RHODOS VERSUS STATUIA LIBERTĂȚII (poem-compilație)
 



(imagini preluate din Wikipedia)Colosul din RhodosGrecia Antică Helios Zeul Soarelui Regele Ptolemeu al EgiptuluiIntrare în port Castelul Templierilor Statuie lucrată în bronzSculptorul Charles de Lindos Cele șapte minuni ale lumii Statuia Libertății din New York Statele Unite ale AmericiiPreședintele Grover Cleveland Cadou al Statului francezZeița Libertății Imaginea femeii iubite sau a mamei Sculptorul Frederic Auguste Bartholdy  Coroana și Fascicolele de lumină Șapte mări și cele 25 de nestemate ale lumii 
AVIZUHA


AvizuhaExistă un personaj* ce se agită  apoi mi se ascunde după deget  astfel devine parte -fără preget- din tagma marginală - ie-zu-ită Când nu găsește un alt Dumnezeu - migrând umblând așa printre religii -acest umanoid își poate zicecă nu crede în nimeni și-i ateuA poposit cu pluta sa din fier- cumplită arătare extraterestră-pe o planetă unde încă este o țâră de credință în adevăr Mereu preocupat de-al său sălaș construcție din fier - metalizată-în care s-a ascuns să nu se vadă cât e de mincinos si cât de laș Dar iată falsul Batman s-a oprit  nu își mai pune nici o întrebare Vai de părinții săi - dacă îi areacest recognoscibil ie-zu-it*n.b.: orice asemănare cu persoane sau fapte reale este întâmplătoare 
GÂNDITORUL LUI RODIN


(imagine preluată din Wikipedia)Chip împietrit de om gânditornu e o simplă figură mimetică stare de fapt - prim-plan orbitorprin proiecția sa sinergeticăBraț gros pe jumătate îndoit cu putere cerească herculeanăpicioare înfipte adânc în pământtors arcuit - corp scos dintr-o stanăOchi goi ațintiți undeva într-un punct nimic nu se mișcă - adiós relaxare -nu există Pol Nord nici Polul Sudși nici Legea atracției u-ni-ver-sale
BORȘ SAU CIORBĂ


E adevăr, nu-i doar o vorbă:cu borș acru faci o ciorbă."Borșul" nu e zeamă acră,ci-i și rădăcină* sacră.Celor ce sunt mincinoșile strigi: "Nu mâncați la borș!".Se poartă din moș-strămoși,numele acesta -"Borș"."Borș" e și planta țepoasă,ce crește pe lângă casă.Fiind supărat pe unii,"te faci borș", mi te-înfurii.Dacă mi te-ai și "zborșit",e un fapt, un gest urât.La soldați li se mai spuneși "borșari", în loc de nume."Borș" e o localitate,frontiera între state**."Borș" îi zice fiecare unui vin ce-i acru tare."Nu sufla în borș", se spune când te bagi în trebi străine.Nasul de-i în sânge, roșu,zici că "ia dat cuiva borșul"."Borș cu pene" îi altă vorbă...Borșu-i borș și ciorba-i ciorbă.*rădăcina unui cuvânt **localitate la frontiera între România și Ungaria 
LOC/LUGAR*


LocNoapte târzie rămas-au aprinse Luna și steleleLugarFinal del día sólo queda encendida la luz del cielo*trad. al español por el autor 
RENDEZ-VOUS*


Rendez-vous Ceea ce ne-ar face puțin mai fericiți e să dăm întâlnire singurătățilorRendez-vousLo  que nos haría un poco más feliceses darle rendez-vous a las soledades*trad. al español por el autor
CUTUME


CutumeÎmpărțit-ai din darurile cerești ai rupt din pâine și i-ai dat și lui Iuda celui mai credincios dintre credincioși -  respectai o cutumă L-ai primit sub propriul acoperișulpe cel care avea să te vândă:nu știai cum arată fățărnicia- respectai obiceiul pământului  El era unul din frații tăi mai micicel care umbla cu piatra în sân  dar veni vremea ca să il ierți - respecți ultima dintre cutume
SCOICI


ScoiciÎn orașul tău nou te scaldă o altă lumină - bate briza și ochii ți se umezesc De jur-împrejur mulțime de scoici te înconjoară - plajă cu forme ciudat imprimate pe aici Te apleci și ridici o scoică aleasă la întâmplare - corp sidefiu cu un gol umplut cu nisipÎl speli binișor in apa albastră a mării - auzi cum respiră adânc acel corp ancestral
NADIR (trad. al español*)


NADIR (lui Ghenadie Nicu, in memoriam)Să pleci în neștire absent pe un drum transparentSă lași lucrurile toate în urmă învelite în umbrăSă ai în față lumina care să  mi te ia de mânăSă fii cuprins de bucuria păstrată din copilărieSă îți rămână din corp ceea ce poate să vadă un orbSă ți se găsească verbele pe unde freamătă ierburile Să lași cruce în cimitir și  să pleci sus în nadir Să-ți fie unul păcatul - a-no-ni-ma-tulNADIR(para Ghenadie Nicu, in memoriam)Que te vayas sin nada y ausente por un camino transparenteQue dejes las cosas atrás con sus sombras sin másQue tengas delante el rayo de luz que resucitó a Jesús Que se sumen todas las alegrías de la niñez que tenías Que quede de tu ego lo que puede ver un ciegoQue busquen tus letras por donde suspiran las hierbas Que ya si no vas a venir te quedarás en nadir Que sea este tu único pecado - el a-no-ni-ma-to *trad. al español por el autor
CIREȘE AMARE...


(pentru sora Maria)Cireșe amare pe vârfuri de ramuri prinse de cer tulpină mare a unul copac cu fructele miciCrescut în grădină un corp viguros si-atât de înalt - copac roditor ce pare că n-o să mai cadă Preaplin de dulcețuri cu fructul năpădit de furnici cu o duzină de ciori ce încearcă să și-l împartă Nu au vreo frică de sperietoare de păsări au încolțit-o din toate părțile ca pe un leșPui piciorul pe cracă iar cu o mână te agăți de un nor -te urci să-i îndrepți pălăria de paie căzută pe-o parte Auzi cum respiră șoptește sperietoarea de păsări -ar vrea să coboare și ea să fie din nou printre oameni 
Stai si aștepți...


Stai si aștepțiApele șipotului îți trec pe sub pleoape se opresc pe aiciÎncepi sa transpiri ești lac de sudoare auzi niște pași ce ți se opresc si ei pe retină popas necesar al lucrurilor ce se vor adunate împreună într-un tablou înainte ca să îți traverseze ochii seduși de această priveliște semitransparentă Stai și aștepți  
Poemul total versus Cartea de poezie


Cum arată o carte bună de poezie? Această ar cuprinde un număr cât se poate de exact de poeme-noeme, care construiesc împreună o structură omogenă, bine închegată de viziuni literar-artistice, cărora li se imprimă un un plus de caracter sublim. Însă nu se întâmplă deseori, ca acele poeme-noeme odată adunate să servească la configurarea unor idei originale, exemplu perfect de fuziune între gândire creatoare și limbaj poetic. Iată de ce, atunci când ne referim la poezie, facem trimitere la câteva titluri distincte de poeme, pe care le-am reținut în memorie din școală sau de la facultate. De regulă, noi, românii, ne axăm pe cele mai strălucite exemple de titluri din opera poetică a clasicilor: "Luceafărul" sau "Scrisoarea a III-a" de Mihai Eminescu, "Plumb" sau "Lacustră" de George Bacovia, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii..." sau " În marea trecere" de Lucian Blaga etc. Nicidecum nu vom reuși să ni le amintim pe toate deodată. Și nici nu e necesar... Dacă e să nu ne referim doar la clasici, descoperim cazul atâtor și atâtor poeți cunoscuți, mari sau mai mici, cu opere poetice ce merită atenția noastră. Depinde, desigur, de talentul fiecăruia, fapt care nu neapărat determina gradul de popularitate în rândul cititorilor de rând. Contează mult cum apare explicată valoarea operei lor - acolo unde aceasta există - în viziunea specialiștilor în materie. Ne referim, desigur, la criticii literari, ori aceștia sunt și ei, întâi și întâi, niște cititori, hai să le zicem "deosebiți" sau "de rang înalt", cei care pot influența într-un fel anume procesul literar, marcând întregi destine scriitoricești. Dar să revenim conceptul de singularitate a poemului, ceea ce vroiam să subliniem mai sus, în primul și nu în ultimul rând, ca să nu ne întindem pe toată foaia, atunci când vizăm poezia, această materie abstractă sau "mirobolantă" cum o supranumea regretatul poet romano-basarabean Ghenadie Nicu. Ne-am fi dorit ca fiecare poem luat în parte să cântărească nu mai putin decât o carte. Deși pare să fie un paradox, ne întrebăm, totuși, de ce nu s-ar pune un semn de de egalitate între ele - carte si poem - astfel promovând ideea de poem total, cel ce concentrează în sine o lume plină de mistere și mari trăiri interioare, așa-zisele "frenezii artistice" (Ovid Crohmălniceanu). Odată atinse culmile acelor energii înalte, poemul ar putea cu de la sine putere să reprezinte în esență un volum integru, al cărui conținut ar putea să-l discearnă un prozator în câteva zeci de pagini. Faptul că asemenea realizări fenomenale nu sunt întâlnite atât de des cum ne--am fi dorit, demonstrează o dată în plus duritatea legilor nescrise ale fatumului neiertător cu cei ale căror nume au ajuns să fie înscrise în lista selectă a consumatorilor de "alcooluri tari" de genul lui Nicolae Labiș...
IMN FURNICARULUI


Imn furnicaruluiCel care vrea să treacă în neant  nu o să calce cu piciorul dreptUn stol de ciori zboară în cerc - încearcă și ele să acopere cerulCeaiul cel verde îl sorbi ca un orb - pare că nici nu poți să auziCând mi te scoli te lovești de tavan - tot latul frunții ți-e plin de cucuieAi învățat să nu mai vorbești - cei mai buni vorbitori ne sunt muții Măreață o fi lumea în care trăiești - închini însă imn furnicarului
NOEMĂ


NoemăUșor e să faci poezie - îți pui poza în față și scriiCineva se dă cu părerea - o fi bună sau rea - da și nuPuncte-puncte - respiri cu văzduhul plin de miasmele tariDintr-un smârc răsar galbenele - mi le-ai rupe dar riști să te-afunziMergi și pășești cu îndrăzneală - nu te sperie niște bulbuci-Treci peste ei cu-o noemă - strângi galbenele din smârc 
IARNĂ


Iarnă (pentru Lucian)Arborele cu ramurile recicrește încet din zăpadă -ziua cu noaptea se schimbă parcă ar fi doi străjeri Țurțurii tari de gheațăstau atârnați ca o salbă prinsă de streașina caseiacoperite cu fumFiravul fir al luminiicoase veșmintele zilei -zace sub promoroacavita-de-vie pe dealBate un vânt dinspre zare -pulberea grea o ridicăde pe sumanele albepuse pe umerii goiCine oare o să vină -măcar în treacăt pe aice -ca să asculte tăcereaoamenilor dispăruți 

Generat în 0.53 secunde.