RM a picat la testul unor alegeri libere şi corecte, anunţat de UE ca precondiţie pentru avansarea dialogului politic cu RM. Alegerile din 2009 au fost marcate de cel mai grav accident al istoriei politice de după 1991. Acuzaţiile de fraudă, utilizare abuzivă a resurselor administrative şi discursul virulent au otrăvit spaţiul public, polarizând societatea şi săpând largi tranşee între PCRM şi opoziţie. Situaţia post-electorală a reliefat de­gradarea principalilor indicatori ai statului de drept, ai justiţiei şi presei in­dependente, pe fundalul unei „stabilităţi” înşelătoare a PCRM, care a ur­mat cursul prestabilit de concreştere cu statul, acesta fiind un pretext doar pentru concentrarea întregii puteri de stat în mâinile unei singure persoa­ne. Evoluţia post-electorală a sporit combativitatea opoziţiei, în timp ce pentru PCRM, criza a generat disensiuni interne, având potenţial de scizi­une. Gestionarea acestor falii şi conflicte pare a fi mai complicată decât oricând şi datorită incertitudinii asupra liderului şi viitorului politic al acestui partid.

Criza curentă este intersectată de 4 crize concurente: economică, geopo­litică, post electorală şi de legitimitate. Criza a atras totuşi atenţia actorilor europeni asupra problemelor nerezolvate în RM, or acestea ţin în temei de „de-sovietizarea” instituţiilor de stat, imposibil de realizat atâta vreme cât resovietizarea este înscrisă în programul politic al PCRM. Mult prea ocupat de privatizări suspecte, campanii de consolidare a unei ideologii de stat, întemeiate pe „moldovenismul primitiv” şi pe cultul personalităţii liderului său oficial, PCRM a ratat şansa reformării sale. Sabotând integrarea cu UE, RM a devenit scena unei bătălii între legalităţi şi culturi politice practic incompatibile. Repetarea alegerilor trebuie să aducă o dezlegare aşteptată a acestei crize politice, avînd drept instrument schimbarea elitelor la guver­nare şi relegitimizarea regimului politic.

Pe fundalul unor creşteri efemere a producţiei agricole de 3,7% în primul trimestru al anului curent, este prematur de a considera că sectorul agricol este afectat într-o măsură mai mică de criza economică decât celelalte sectoare ale economiei naţionale. Pe parcursul anilor 2008 şi 2009, în mediul rural sunt vizibile numeroase simptome ale unei crize de proporţii, recunoscute chiar şi de oficialii moldoveni. În anul 2008 au fost remarcate prăbuşiri spectaculoase ale preţurilor de achiziţie la principalele produse agricole: cereale şi leguminoase, fructe şi struguri, lapte, urmate de o creştere importantă a stocurilor. Conform datelor BNS, şi în ianuarie-martie 2009 faţă de perioada respectivă a anului precedent, au scăzut brusc preţurile de vânzare la produsele vegetale cu 60,1%. Esenţial s-au micşorat preţurile la grâu (exclusiv seminţe de soi) – cu 67,5%, porumb (exclusiv seminţe de soi)– cu 66,3%, floarea soarelui (exclusiv seminţe de soi) – cu 58,0%, legume – cu 53,4%.

De asemenea, în sectorul agricol sunt înregistrate şi alte involuţii caracte­ristice situaţiei de criză, cum ar fi reducerea semnificativă a numărului de persoane ocupate în activităţile agricole, diminuarea numărului de gospo­dării ţărăneşti (de fermier) şi a suprafeţelor de terenuri agricole din gestiu­ne, reducerea suportului financiar acordat agriculturii, a investiţiilor, efecti­vului de animale, neachitarea plăţilor întreprinderilor de procesare faţă de furnizorii de materie primă, accesul limitat la sursele de creditare, lipsa mij­loacelor circulante, reducerea exporturilor de produse agricole, creşterea exagerată a stocurilor de produse agroalimentare, etc. Criza curentă este intersectată de 4 crize concurente: economică, geopolitică, post electorală şi de legitimitateCreştere efemeră a producţiei agricole de 3,7%. Involuţii în agricultură, caracteristice situaţiei de criză.

Principalele previziuni ale CPE pentru sectorul agricol sunt următoarele: în anul 2009, producţia globală agricolă va creşte cu 2%, producţia de cerea­le şi leguminoase boabe va înregistra circa 2100 mii tone, de struguri-570 mii tone, fructe şi pomuşoare-350 mii tone, legume-385 mii tone, carne (greutate vie)-118 mii tone, lapte-510 mii tone, şi ouă-670 milioane. În 2009, soldul balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare va fi pozitiv, în mare măsură datorită comercializării stocurilor de produse agroalimentare produse în anul 2008.

Primele luni ale anului 2009 au demonstrat că prognoza CPE de – 10% pentru industrie în anul 2009 a fost una extrem de optimistă şi la momentul de faţă nu numai că nu s-a conturat nici o premisă reală pentru redresarea situaţiei ci, dimpotrivă, realităţile economice pot duce la o de­gradare şi mai profundă în acest sector. În primul trimestru al anului 2009, volumul producţiei industriale s-a prăbuşit cu 24,2% şi, după toate aparen­ţele, acest sector va degrada în continuare. Astfel, către sfîrşitul anului, putem vedea o cădere şi mai impresionantă a industriei – cu pînă la 32-36%.

În sectorul serviciilor, deşi am prognozat iniţial o evoluţie relativ stabilă, chiar admiteam o uşoară creştere, observăm că lucrurile au luat o turnură dramatică: transportul de mărfuri s-a prăbuşit cu aproximativ 60%, scad vînzările în sectorul de telecomunicaţii (aproape -6,3% faţă de 2008, în primul trimestru) şi, odată cu aprofundarea crizei, situaţia ar putea dege­nera şi mai mult. În aceste condiţii, nu puteau să rămînă neafectate şi in­vestiţiile în capital fix, acestea scăzînd cu peste 40% în primul trimestru al anului 2009.

Pe acest fundal, scăderea cu doar 4,3% a volumului comerţului cu amă­nuntul pare un rezultat chiar îmbucurător, însă consider că odată cu continuarea crizei economice şi declanşarea crizei bugetare, veniturile po­pulaţiei şi mai ales aşteptările acesteia privind viitoarele sale venituri vor scădea brusc, ceea ce ar putea duce la o prăbuşire cu 20-25% a comerţu­lui cu amănuntul, asta în urma schimbării comportamentului de consum al populaţiei.

În primele patru luni ale anului curent, volumul total al comerţului exterior al Republicii Moldova a înregistrat o scădere drama­tică, totalizând 1395,9 milioane USD sau 70,7% din valoarea acestuia din perioada similară a anului 2008. În acest interval, exporturile au totalizat 372,6 milioane USD, volum inferior celui realizat în perioada corespunză­toare din anul 2008 cu 21,9%, iar importurile – 1023,3 milioane USD, ceea ce constituie o reducere cu 31,5%. Deficitul balanţei comerciale pentru această perioadă a atins cifra de 650,7 milioane dolari USA.

Tendinţe similare sunt remarcate şi în schimburile comerciale cu princi­palii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În acest sens, sunt ilus­trative exemplele deteriorării performanţelor în comerţul cu România şi Federaţia Rusă, unde importurile din aceste ţări s-au redus cu 60,5% şi, respectiv, 61,7%, iar exporturile în aceste state, cu 21,8%. Pe de altă parte, schimburile comerciale cu statele Uniunii Europene vor fi influen­ţate negativ de decizia Guvernului de la Chişinău de a institui, începând cu data de 9 aprilie 2009, regimul de vize între Republica Moldova şi Ro­mânia1.

.Previziuni în agricultură pentru anul 2009Pentru 2009, anticipăm o scădere industrială de până la 30-35%.Odată cu aprofundarea crizei, comerţul cu amănuntul se va prăbuşi cu 20-25%Diminuarea cu 23,5% a volumului total al comerţului exterior al RM.Performanţe deteriorate în comerţul exterior cu majoritatea partenerilor comerciali ai RM.

Pe termen scurt, vor plana următorii factori de risc cu o influenţă nefastă asupra comerţului exterior: reducerea ofertei pentru export şi a creditării comerţului exterior, diminuarea consumului în RM, supraaprecierea leului moldovenesc, nea­chitarea reciprocă pentru loturile de marfă livrate, creşterea restanţelor la restituirea TVA la export şi utilizarea mai frecventă în comerţul extern a ba­rierelor netarifare, ca instrumente de protecţie a pieţelor interne. Pentru anul 2009, anticipăm o reducere a exporturilor şi importurilor cu 29,3% şi, respectiv, 35,8 la sută faţă de anul 2008.

Masa monetară pe parcursul anului 2009 nu va înregistra o creştere masi­vă. Politica excesivă de combatere a inflaţiei a dus la micşorarea tuturor componentelor agregatelor monetare pe parcursul perioadei septembrie 2008 – martie 2009, reuşindu-se o stabilizare fragilă doar în aprilie 2009. În situaţia în care consumul mondial se contractează, inflaţia trebuie să treacă cel mult pe planul 4-5 în lista priorităţilor economiei naţionale, accentul ma­jor fiind pus pe creşterea economică.

Aprecierea leului naţional pe parcursul anului 2008 cu 8.8% faţă de valuta de referinţă de bază -USD asigură un interval bun de manevră pentru BNM, aproape valorificat până la ziua de astăzi. Dar, trebuie să recunoaş­tem că, în locul aprecierii leului pe parcursul 2008, deprecierea lentă în aceeaşi perioadă, cu o continuare pe parcursul anului 2009, ar conferi un climat mult mai pozitiv sectorului real al economiei naţionale. La momentul actual şi pe parcursul 2009 nu se aşteaptă presiuni masive asupra depre­cierii leului moldovenesc. Însă, o apreciere medie de 15% a valutelor forte faţă de valuta naţională până la sfârşitul anului 2009 va fi benefică econo­miei naţionale. Astfel, cursul MDL/USD se prognozează, în condiţiile unei politici raţionale, la valoarea de 12 Lei/USD, iar cursul MDL/EUR, în jurul valorii 16, la sfârşit de an.

După căderea liberă a economiei naţionale pe parcursul trimestrului I, gu­vernul în sfârşit adoptă măsuri anti-criză. Acesta a decis reducerea cu un miliard a volumului lichidităţilor sterilizate, şi rata de bază, la 10%. De ase­menea, leul este treptat depreciat faţă de valutele liber convertibile şi se iniţiază un program de creditare prin intermediul a 9 bănci comerciale la rata de 10%, cu condiţia finanţării agenţilor economici finali la o rată de 16% în lei. Aceste măsuri trebuiau să fie aplicate cu cel puţin 8-9 luni mai devreme, atunci când agenţii economici ar fi putut utiliza eficient resurse­le date. Iar, acum doar putem constata că aceste măsuri au fost aplicate PREA TÂRZIU.

Datorită specificului său, economia moldovenească a intrat în criză într-o consecutivitate inversă parcursă de economia mondia­lă. Astfel, în primul s-a declanşat criza socială, care a provocat criza econo­mică, care ar putea escalada la criza în sistemul financiar.

Impactul crizei asupra Bugetului Public Naţional va fi de 3 ori mai mare de­cât în anul 1998. Dacă în acel an, bugetul a înregistrat o scădere de circa 8% a veniturilor sale, în anul curent, ele vor înregistra o scădere de peste 20% faţă de anul precedent şi de 26% faţă de veniturile planificate.

Economia bazată exclusiv pe consum, care a provocat creşterea din ultimii ani, dar nu a dus la dezvoltarea noilor capacităţi de producţie, a transfor­mat Moldova în cea mai vulnerabilă ţară din regiune în faţa crizei. Impactul crizei va fi net mai mare la noi decât în alte ţări din zonă.Previziuni pentru anul 2009: reducerea exporturilor şi importurilor cu 29,3% şi 35,8% faţă de anul 2008.Leul la sfârşitul anului va atinge valoarea de 12 lei/USDMăsurile anti-criză adoptate de autorităţi au întârziat cu cel puţin 9 luni.În 2009 Bugetul Public Naţional va înregistra cea mai mare scădere a veniturilor, care vor fi cu 26% mai mici decât s-a planificat şi cu 20% mai puţin decât în 2008.

Cel mai afectat de criză va fi bugetul de stat, care riscă ratarea încasărilor de cel puţin cu 28%, urmat de bugetul asigurărilor sociale, care va fi execu­tat cu un deficit de cel puţin 1,4 miliarde lei.

Bugetele locale se vor reduce cel mai mult în a doua jumătate a anului, ceea ce va condiţiona reducerea veniturilor bugetarilor cu circa 20%.

În prima jumătate a anului, Moldova va înregistra o deflaţie de 1,3 procente, lucru nemaiîntâlnit în istoria sa. Însă, această deflaţie nu trebuie privită ca o realizare, ci mai degrabă ca o diagnoză a stării deplora­bile în care se află economia, bazată pe consum. Reducerea dramatică a consumului a determinat agenţii economici să-şi revadă politicile sale de preţuri şi reprezintă factorul de bază care a condiţionat deflaţia.

Pentru a doua jumătate a anului, motorul de creştere a preţurilor va fi de­precierea lentă a leului şi creşterea preţurilor administrative (comunale şi transport). Însă, această creştere va fi nesemnificativă comparativ cu efec­tul pozitiv al crizei asupra preţurilor. Drept consecinţă, este foarte probabilă înregistrarea unui record al creşterii preţurilor de doar 3,2%.

Ritmurile de creştere a preţurilor la bunurile durabile, medicamente, gaze şi petrol ar trebui să scadă pe parcursul anului 2009, în timp ce la produsele agroalimentare şi de primă necesitate, ar trebui să crească.

În anul 2009, sub influenţa avansării crizei economice şi instabilităţii preţurilor, se vor acutiza problemele existente pe piaţa muncii în Moldova, ceea ce creează un risc real pentru amplificarea tensiunilor sociale în ţară.

Conform unor estimari , numărul total al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pe piaţa Moldovei, către finele anului 2009, poate atinge 180-200 de mii de persoane. În acelaşi timp, se aşteaptă o creştere a nu­mărului de cereri depuse pentru a primi indemnizaţii de şomer.

Micşorarea transferurilor băneşti din partea concetăţenilor aflaţi la muncă peste hotarele RM cu peste 30% în ianuarie – martie 2009, cumulată cu scăderea veniturilor reale ale populaţiei, duc la încetinirea consumului fi­nal al gospodăriilor. Conform estimărilor noastre, modificările preferinţelor de consum şi tendinţa de amânare a cererii, în condiţii de criză, se vor manifesta în plină amploare în a doua jumătate a anului şi vor contribui la micşorarea PIB-ului până la -10%, către finele anului.

În primul trimestru al anului 2009, indicii economici de bază din regiune continuau să scadă, concomitent cu creşterea inflaţiei. Factorii de bază care au condiţionat scăderea indicilor indusriali regionali au fost micşorarea exportului, în primul rând pentru pro­ducţia siderurgică, materiale de construcţie şi textile, diminuarea volumului de transportare şi restrângerea treptată a pieţei de consum a rmn.

Aşteptările privind situaţia macroeconomică din regiune, condiţionate de vulnerabilitatea economiei rmn faţă de factorii externi, cauzează pesimis­mul majorităţii întreprinzătorilor transnistreni. Astfel, mai mult de două treimi din firmele transnistrene aşteaptă o înrăutăţire a manifestărilor de criză în primul semestru al anului 2009. Printre cauzele de bază, menţionăm mic­şorarea continuă a producţiei, din cauza scăderii cererii, acutizarea proble­melor de creditare, şi micşorarea salariilor.În 2009 Moldova va înregistra cel mai scăzut nivel a inflaţiei -3,2%, ceea ce constituie o diagnoză a stării deplorabile a economiei.Către finele anului, circa 180-200 mii de oameni vor fi în căutarea unui loc de muncă.Volumul producţiei în rmn se află în cădere liberă pentru al doilea an

//