Autorităţile moldave destul de neconsecvent şi fără necesitate gravă manipulează cu tarifele vamale de la caz la caz, fapt care provoacă instabilitate în activitatea comercială. Vedem o amelioarare, în primul rînd, a lucrurilor în vederea protejării unor ramuri de perspectivă a economiei naţionale. Este bine argumentată mărirea taxei vamale la importul unor produse lactate şi a derivatelor lor de la 15% la 20%, 25% şi chiar 30% la pozişia tarifară 0404 – zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori.

Pentru redresarea şi susţinerea apiculturii în Republica Moldova este destul de argumentată aplicarea taxei vamale de 35% în 2004, 2005 la poziţia tarifară 0409 – miere naturală, faţă de 15% în anul 2002, semnarea în 2007 a unui accord de comerţ liber cu Uniunea  Europeană prin care la un şir de produse moldovenesti li sa permis accesul pe piaţa europeană .

Deasemenea relevăm pentru majorarea taxei vamale la poziţiile tarifare 0603-0604 – „flori, frunze pentru prepararea buchetelor”, de la 15% la 30%. Deoarece este o măsură tarifară, care îşi găseşte argumentarea şi facilitează apariţia şi dezvoltarea acestui gen de activitate în Republica Moldova.

Setul de acţiuni, întreprinse de autorităţile abilitate în vederea protejării şi stimulării producătorului agricol autohton, în viziunea mea , este viabil, însă cred că ar trebui înăsprit. Majorarea de la 15% la 25% a taxei vamale la poziţiile tarifare 0703 – „ceapă”, 0704 – „varză, conopidă”, 0706 – „morcovi”, etc., este un pas favorabil pentru a amelioara cît decît situaţia în acest domeniu.

Luînd în consideraţie volumul crescînd de import, propun  ca pentru stabilizarea pieţei mărfurilor clasificate la poziţiile tarifare sus menţionate aplicarea taxei vamale de 30% pentru perioada 01.07-01.04, cu condiţia efectuării prealabile a analizei roadei autohtone pentru evitarea majorării preţurilor pe piaţa internă a mărfurilor date. În acest context apreciem pozitiv şi majorarea cotei taxei vamale la poziţiile tarifare 2001-0208 – „carne, organe,…”, avînd aceiaşi argumentare. Pentru o îmbunătăţire a situaţiei pe piaţa internă a fost introdusă o taxă vamală de 20% faţă de 15% la importul conservelor din carne. Cu acelaşi scop şi în aceiaşi mărime a fost majorată taxa la importul unor conserve de legume clasificate la poziţiile tarifare 2001-2002. Mai drastice sînt măsurile întreprinse pentru protejarea producătorului autohtonde drojdii de la 15% în 2002 la 30% în anii 2004, 2005, şi a producătorului de ulei de floarea soarelui de la 15% la 25%.Bazîndu-ne pe analiza

facilităţi reciproce la plata taxei vamale şi stabilesc criteriile de origine a mărfurilor în limitele fiecărui acord în parte. Taxele vamale la import aplicate în Republica Moldova pentru produsele industriale originare din Republica Macedonia vor fi anulate din data intrării în vigoare a acordului susmenţionat, cu excepţia unui grup de produse , taxele vamale ale cărora vor fi reduse conform următorului orar:

• 1-ul an – 90% din taxa vamală de bază;

• 2-a an – 80% din taxa vamală de bază;

• 3-a an – 60% din taxa vamală de bază;

• 4-a an – 50% din taxa vamală de bază;

• 5-a an – 40% din taxa vamală de bază;

• 6-a an – taxa va fi 0%.

Din motivul că comerţul între aceste două ţări are un ritm destul de moderat,pentru 2004 importul constituie 108,7 mii USD iar exportul 81,6 mii USD, propunem de a introduce anularea taxei vamale în trei etape:

- 60% în primul an;

- 30% în al doilea an;

- 0% în al treilea an.

Acest element va spori interesul reciproc a oamenilor de afaceri din aceste două ţări.

Un Acord de comerţ liber similar este semnat între Republica Moldova şi Serbia şi Muntenegru. Pentru fiecare produs se va aplica principiul naţiunii cele mai favorizate (MFN) cu taxa de bază respectivă în vigoare la data aplicării acordului dat. Acordul de comerţ liber cu Croaţia este semnat din aceleaşi motive. Taxele vamale la import şi taxele cu efect echivalent vor fi reduse progresiv după cum urmează:

- la data intrării în vigoare – pînă la 50% din taxa vamală de bază;

- de la 01.01.05 – pînă la 30% din taxa vamală de bază;

- de la 01.01.06 – taxele vor fi anulate;

În viziunea noastră ar fi necesară încă o perioadă de cinci ani pînă la anularea totală a taxei vamale, din cauza că importul din Croaţia este mai mare decît exportul de aproximativ 300 ori.

Pentru fiecare produs se va aplica principiul naţiunii cele mai favorizate cu taxa de bază respectivă în vigoare la data aplicării Acordului de comerţ liber între Republica Moldova şi Bosnia şi

Herţegovina. Taxele vamale la import şi taxele cu efect echivalent vor fi reduse progresiv în

conformitate cu următorul orar:

- de la 01.06.03 – pînă la 60% din taxa vamală de bază;

- de la 01.01.04 – pînă la 50% din taxa vamală de bază;

- de la 01.01.05 – pînă la 40% din taxa vamală de bază;

- de la 01.01.06 – taxa vamală va fi anulată.

Întru accelerarea şi facilitarea relaţiilor în cadrul Acordului susmenţionat considerăm că bugetul naţional n-ar fi avut nimic de suferit dacă taxele vamale erau anulate din start. Pentru anul 2004 importul din Bosnia şi Herţegovina constituie 183 mii USD, exportul – 114,6 mii USD.

Taxele vamale la import în Republica Moldova în cadrul Acordului de comerţ liber cu Republica Bulgaria, aplicabile produselor originare în Republica Bulgaria trebuie să fie anulate progresiv conform orarului de mai jos:

- după intrarea în vigoare – 75% din taxa vamală de bază;

- la 01.01.05 – 50% de la taxa de bază;

- la 01 .01.06 – 25% de la taxa de bază;

- la 01.01.07 – 0% de la taxa de bază.

Importul din această ţară are o tendinţă de creştere. În acest context consider corectă anularea completă a taxei vamale către 01.01.09. În viziunea mea  acesta nu numai că nu va afecta considerabil relaţiile comerciale între aceste două ţări, ci va avea şi un efect benefic asupra bugetului naţional. Confom Acordului cu privire la comerţul liber nici o taxă vamală de import sau taxă avînd efect echivalent, nu va fi introdusă în comerţul între Republica Moldova şi România. Mărfurile importate din Romania, de origine romană, au facilitate la taxa vamală la prezentarea în original a certificatului de origine forma RM. Acordul dat ca şi toate cele menţionate prevede determinarea regulilor de origine şi criteriile de prelucrare suficientă a mărfurilor. Una din căile de aprofundare a globalizării şi de stabilizare la nivel local şi regional pentru R. Moldova se manifestă prin zonele economice libere (ZEL). Din diverse variante de funcţionare a ZEL, R. Moldova ar putea promova pe cele de formă mixtă în conlucrare cu Ucraina, România, Bulgaria etc. Investigaţiile efectuate oferă posibilitatea de a contura unele rezerve de ameliorare a situaţiei în economia naţională a R. Moldova ca start şi condiţia de integrare şi globalizare cu rezultate benefice, ca:

- revitalizarea ramurilor şi complexelor prioritare în economia ţării care dispun şi de un potenţial considerabil de export;

- alocarea surselor de capital preponderent în ramurile şi subramurile tradiţionale ale sectorului productiv respectiv la schimbările tehnologice privind, în primul rând, calitatea producţiei şi costurile ei;

- perfecţionarea şi reciclarea cadrelor conform cerinţelor noi, atragerea forţei autohtone de muncă calitativă de după hotare;

- reorientarea infrastructurii economice prin prisma cerinţelor noilor centre economice (UE, CSI etc.);

- valorificarea potenţialului de cercetare-dezvoltare şi crearea condiţiilor de atractivitate a specialiştilor-savanţi de a rămâne în ţară;

- cultivarea modalităţilor de sporire a competitivităţii produselor autohtone pe pieţele externe;

- rezolvarea disensiunilor ce împiedică aderarea ţării la CEFTA;

- liberalizarea plasării factorilor şi nefactorilor de producţie prin restructurale instrumentelor vamale spre fluiditatea produselor necesare ţării şi protejarea domeniilor de specializarea strategică;

- promovarea strictă a politicilor externe adoptate fără modificarea lor conjuncturală la fiecare schimbare de guvernământ etc.

Relansarea economică în R. Moldova este imposibilă fără asigurarea unui flux stabil şi economic avantajos de investiţii interne şi străine. Întru promovarea unei politicii investiţionale atractive este necesar de a întreprinde următoarele măsuri:

- a intensifica activitatea zonelor economice libere şi parcurile industriale;

- a ligifera activitatea băncilor comerciale ca instrument de atragere a fluxului de capital străin pentru a orienta prin creditare spre agenţii economici autohtoni;

- promovarea prin toate direcţiile a imaginii favorabile a ţării;

- protejarea şi susţinerea companiilor de leasing;

- promovarea unei politici investiţionale spre susţinerea prioritară a activităţii economice private, îndeosebi în sfera antreprenoriatului mic şi mijlociu etc.

Cât priveşte strategia de dezvoltare a economiilor în tranziţie, R. Moldova în condiţiile procesului obiectiv de globalizare trebuie axată la următoarele nivele de abordare:

• perfectarea mecanismelor şi modelelor de ajustare a economiei naţionale la standardele mondiale şi schiţarea căilor prioritare în orientările spre exterior (comerţul extern, tipul politicilor economice externe, cadrul instituţional etc.);

• utilizarea instrumentelor adecvate de promovare a strategiilor acceptate (activitatea vamală, cursul de schimb, creditarea, tranzacţiile internaţionale, circuitul hârtiilor de valoare, încheierea contractelor de afaceri etc.). Lipsa de capital iniţial impune R. Moldova de a orienta în politica macroeconomică la favorizarea investiţiilor străine directe şi procurarea tehnologiilor avansate existente, preponderent pentru ramurile prioritare. Stabilizarea macroeconomică şi apariţia resurselor proprii de capital investiţional poate intensifica fluxul de alocaţii în investigaţiile ştiinţifice autohtone. Însă nu se poate miza numai pe importul inovaţiilor, deoarece se cere o ajustare a lor la condiţiile specifice ale ţării. Respectiv, se cere şi pregătirea specialiştilor-savanţi, ce ar putea desfăşura o activitate de elaborări inovaţionale. Cu atât mai mult că R. Moldova dispune de anumit contingent de savanţi în unele domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Deoarece există şi scurgerea acestuia, se cere noi modalităţi de păstrare a ceea ce a rămas şi a întoarce în ţară pe specialiştii plecaţi.