Plouă.
Fata mea îşi admiră bicicleta nou-nouţă şi se roagă în minte ca mâine să iasă soarele.
După ce socrul mic a întărit roata din faţă, a controlat frânele şi m-a întrebat dacă cred că-i bună poziţia ghidonului eu am făcut snif snif cu nasul inhalând uleiul proaspăt de pe fierul roz şi am spus:
- Văi cât îmi place mirosul asta. Îmi aduce aminte de…mm…
Socrul mic şi-a ridicat privirea şi a continuat:
- Ăsta e mirosul libertăţii şi a aventurii…
- Dams… exact…
“By Anton Jankovoy”