Gândul acesta mi-a stat cuibărit în cap în timpul vizionării filmului Malena. Monica Bellucci e actriţa care cu cele mai puţine cuvinte a reuşit să-mi transmită cele mai intense emoţii. Sunt sigură că fac parte din minoritate. Mă bucur că în viaţa reală femeia asta a avut mai mult noroc cu frumuseţea ei, decât personajul feminin pe care l-a jucat în film. 

Dacă eşti frumoasă şi o afişezi cu aroganţă, toată lumea te invidiază şi chiar încearcă să cultive un soi de relaţie cu tine, de care poate fi beneficia în anumite circumstanţe. 

Dacă eşti frumoasă şi încerci să duci o viaţă discretă - vai de capul tău! Ai să târâi din urmă toată viaţă bârfele mizerabile pe care poate să le scornească doar o minte umană. 

Frumuseţea e un bonus, da. Dar cine a spus că toţi au nevoie de acest bonus. Unora bonusul aceste le este băgat pe gât cu de-a sila, iar când încerci să opui un dram de rezistentă, generezi fără să vrei nemultamirea gloatei. Bun, aici cred că voi fi înţeleasă doar de acele persoane (indiferent de sex) care au auzit măcar o data în viaţa lor un şuierat de admiraţie obraznică din urmă sau priviri languroase, pe când tu, îmbrăcat(ă) discret la limită, cu ochii mai mult la pământ, tu şi gândurile tale, în universul tău interior, nu vrei să ai treabă cu nimeni. 

Eu ştiu că aici se declanşează principiul psihologic: cu cât mai discret, cu atât mai misterios şi, dacă Doamne fereşte, eşti frumos, mai devreme sau mai târziu vei fi devorat de cei cărora le pare că ai ieşit nerușinos din standarde. Altă ieşire nu poate fi decât omogenizarea cu de-a sila. Ca să fii ca lumea. Ca toţi. Ca mine, ca tine, ca el, ca Fănel. 

Ca să strici coloană vertebrală a unui om trebuie mai întâi să găseşti un motiv ca să-l judeci. Cu privirea, cu vorba, cu fapta. Apoi să-l umileşti. De dorit în public. O femeie frumoasă - s-o dezbraci, s-o baţi, s-o violezi. Cu martori, n-aţi uitat? Ca s-o doară mai tare, ca să ţină minte mai bine ochii care o privesc. Un bărbat frumos - iaca nu ştiu. Cred că să-l desfigurezi prin lovituri, poate o castraţie publică? Imaginaţia umană e nelimitată. Creierul uman e folosit doar la 20 procente. E destul să-l exploatăm cu un procent mai mult şi vă asigur că acesta va fi la subiectul cum să torturăm mai eficient inamicul, cel care e mai frumos, mai deştept, mai norocos, mai…  nu ca lumea.

Nici una din mâinile care îi întind bricheta nu vor sări s-o scape din cele care au s-o flocăiască mai tărziu. În poză abia îi puteți vedea lacrimile.

Răzbunarea sau … “dezbaterea coloanei vertebrale”

Mâinile care o țin sunt de femeie. Toate.