Simt ca anul acesta nu-i al meu. Incompatibil cronic cu constelatia sub care m-am nascut. Presupun ca poate fi si mai rau, dar sper totusi ca dupa boroboata de miercuri sa ma opresc cumva, sa respir adanc si sa-mi bag in priza neuronii pe care-i mai pot controla.
Deci hai sa ma jelui de la inceput pana la sfarsit. Deam morala a fost tinuta de socrul mic. Ma simt mai bine. Valurile s-au linistit, dar niste vibratii au mai ramas totusi.
Povestea a inceput frumos de tot. Am facut o sedinta fotografica in MD (va amintiti scrisoarea lui Mos Craciun?). Obositor, dar interesant. Apoi, ajunsa la Bruxelles, zic hai sa le vad la calculator, sa le structurez, sa le copii s.a.m.d. Si… am formatat, din greseala (mde, deam ce sa mai spun) CD-ul cu 299 fotografii profesioniste!
Deam sa nu va mai spun ce reactii fistichii a avut socrul mic vizavi de treaba asta (am chitit exact momentul cand nu era acasa ca sa “organizez” impecabil totul in 3 secunde! ). Dupa ce s-au mai linistit apele in lighean, socrul mic mi-a promis c-o sa-mi bage (of, m-a speriat!) un program in calculator si cand imi va veni “cheful” sa mai formatez ceva, apoi sa ma chinuie frece pana la lesin programul:
-Soacra mica, citeste atent intrebarea !
-Intreaba-l pe socrul mic daca n-ai inteles ceva, INAINTE de a apasa pe OUI !!
-Suna-l, daca nu-i alaturi !!!
-Cheama-l urgent in fata monitorului !!!
-Spune-i sa introduca in litere imnul echipei sale preferate de fotbal!
-Inca o data!
-Hai, bun, te cred!!!! Dar formatez, da?
-N-am auzit bine! Da sau nu?!
-Confirm!
Iaca asa. Acum is cuminte ca o floare de romanita. Cum bate vantul (cum spune socrul) asa ma legan si eu. Si vai cat de aiurea e sa te simti proasta (cu un singur click sa stergi ore de lucru) si fara fotografii profesioniste.
Of, hai spuneti si voi ce prostii ati mai facut in ultima vreme sa ma alin cu gandul ca suntem mai multi.