De vreo citeva zile ma aflu la rascrucea unei dileme fatale: “Sunt sau nu o iapa? sau “Cat de iapa sunt?”

Totul a inceput dupa L.b.C. din povestile puturoase. Exact dupa ce am inchis capacul laptopului si am coborat la caminul cu jaratic din salon. Nu stiu cum voi, dar eu cand zaresc carti in intunecimea vreunui salon si, Doamne fereste, vreo umbra de fotoliu pe-alaturi, gata, ochii cauta un titlu mai provocator de carte, iar bucile o pista mai moale de aterizare. Vazut si facut. Am inteles repejor ca biblioteca din fata mea era un omagiu adus cailor. Asa ca m-am trezit ca rasfoiesc o carte plina de poze din lumea cailor “Caii nostri”.

Intr-un moment privirea mi s-a oprit pe niste pagini ingalbenite, ce inserau un titlu de capitol (very very exciting pentru mintea mea) “Psihologia calului”. Ia te uita, mi-am zis, ce loc a ajuns sa ocupe psihologia in zilele noastre. Asa si trebuie. Animalele trebuiesc tratate cu grija. Mai ales calutii. Iar apoi curiozitatea m-a impins sa caut anul editiei. Iaca aici, va spun sincer ca mi-a trebuit ceva vreme ca sa-mi pun mandibula la loc, cazuta drept peste anul 1979 tiparit in carte.

Am citit cele 6 pagini din capitol cu sufletul la gura (apropo cel mai lung capitol) tinandu-mi cu pumnul maxilarul gata de cadere libera dupa lectura fiecarui paragraf. Sfinte Agatoane! d-apoi asta e psihologia femeii, cu tot cu virgule si cu puncte! Daca ORICINE din specia umanoida (de dorit, totusi, un reprezentant al sexul tare si dur) ar respecta à la lettre indemnurile din capitol, in relatia sa cu o femeie,  sa spunem cu o structura de suflet ca al meu, eu is gata sa-l pup in bot! Exact de asa un comportament am nevoie, oameni buni, ca sa ma simt si mai implinita. Sunt gata sa ma rebotezez oficial Dna Iapa, daca as sti ca ulterior voi fi tratata ca atare.

Sa va insir in cateva cuvinte ce scria nenea autor (sa-i dea Domnul zile senine peste ograda) despre psihologia calului si personalitatea lui.

“Caii sunt animalute foarte sensibile si rezervate. Rezervarea lor se trage din frica, care poate lua forme diferite, in dependenta de anturaj.  Rolul vostru este sa stabiliti un contact cat mai sincer si de incredere cu el. Nu incercati sa trisati. Calul simte foarte bine sentimentele stapanului, mai ales daca sunt negative: anxietate, nervozitate, stres, manie. Chiar daca veti incerca sa-l luati cu zaharelul, nu va merge. Calul simte interiorul vostru, mai bine reveniti mai tirziu intr-o stare de spirit mai calma si binevoitoare. Calul are nevoie de atentie zilnica, de ingrijire si mai ales de comunicare. Daca nu simte afectivitate din partea stapanului, chiar daca nu duce lipsa de hrana si ingrijire, cade in stari de trairi mai speciale (un fel de PMS, ha si calutii ca noi). Se simte trist, obosit, nervos. Nu lasati sa degenereze starea asta caci poate sa se reverse intr-o depresie de lunga durata. Fiti cu ochii pe el. Iesiti la plimbare, faceti excapade lungi, vorbiti-i cu blindete (si cu mine, si cu mine!) etc. etc. etc.”

Mi-a revenit in memorie prima (si ultima, deocamdata) lectie de echitatie in care coatch-ul mi-a spus sa fac cunostinta mai intima cu calul inainte de a-l incaleca. Mai ales vorbeste-i, sa se deprinda cu vocea ta, bun? Bun. Eram pusa intr-o situatie speciala, nu sunt deprinsa eu sa palavrajesc cu animale, de ce sa mint. Dar am facut un efort, chiar daca la inceput aveam impresia ca vorbesc singura cu mine si Perluit (asa se intitula armasarul) parca ma privea cu neincredere si uimire Femeie, tu matinca spui minciuni! Dupa care am trecut la lucruri mai serioase. Nu, nu la politica. Ceva mai usor de digerat, caci era la ora cinei (a calului).

A fost o experienta unica care nu se uita si capitolul de care am pomenit mai sus mi-a confirmat inca o data cat de importanta este comunicarea afectiva (inclusiv intre specii diferite).

Si inca ceva … mai, sa spun sau mai bine nu trebuie? … exista tari in care la nivel de psihologie umana, oamenii au avansat atat de mult ca s-au apucat demult de psihologia animalelor (ca sa nu mai aducem aici si drepturile lor).

Si, ia spuneti-mi acum, din ce tara poate veni o femeie care ajunge sa se identifice cu o psihologie de iapa descrisa intr-o carte  din secolul trecut?

Mde.