PĂUNUL ȘI LIBERTATEA

 

Butnaru%20P%C4%83unii.jpg

Privit mai atent, păunul nu este doar o pasăre, ci o (im)postură morală. El nu zboară mult, dar se arată deplin; nu atacă, dar domină; nu fuge, dar își impune prezența. Între monah și monarh, cum bine s-a spus, păunul oscilează după unicul său gest decisiv: deschiderea sau închiderea cozii. Acolo se joacă totul, discreția sau excesul, retragerea sau proclamarea, ascetismul sau fastul.

Libertatea însăși pare să-i fi fost încredințată sub această formă ambiguă. Când coada e strânsă, păunul e aproape o pasăre oarecare, o existență modestă, anonimă, poate chiar moralmente superioară. Când coada se deschide, libertatea devine spectacol, ostentație, un a fi văzut dus până la vertij. Și aici apare Argus.

Argus, atletul cu o mie de ochi, nu dormea niciodată de tot. Libertatea, în forma ei originară, era o veghe permanentă, o supraveghere a tuturor direcțiilor posibile. A fi liber însemna a vedea totul, a anticipa totul, a nu fi luat prin surprindere. Dar tocmai această vigilență absolută îl condamnă: Argus e ucis, adică libertatea totală e imposibilă pentru muritori.

Însă Hera, marele administrator al ordinii divine, nu lasă ochii să se piardă. Îi mută. Libertatea nu dispare, ci se estetizează. Din veghe devine ornament; din putere, simbol; din funcție vitală, podoabă. O mie de ochi ajung pe coada păunului – adică la vedere, dar fără capacitate de acțiune. Ei privesc, dar nu mai pot interveni.

De aici drama libertății moderne: ea este plină de ochi, dar lipsită de mâini. Totul e vizibil, totul e expus, totul e evaluat, dar nimic nu mai poate fi schimbat cu adevărat. Libertatea s-a mutat din spațiul faptelor în cel al aparențelor. Nu mai veghează, ci strălucește.

Păunul știe asta. De aceea, uneori, își strânge coada. Poate că acolo, în acea retragere aparent umilă, se află ultima formă autentică de libertate: nu cea care se arată, dar cea care refuză să fie redusă la spectacol. Monahul din păun îl învinge, pentru o clipă, pe monarh.

Și totuși, de cele mai multe ori, istoria, ca și mitologia, se termină nu în tragedie, ci într-o coadă de păun: multicoloră, fascinantă, lipsită de direcție, unde ochii privesc fără să mai poată dormi, iar libertatea, supraviețuitoare a tuturor uciderilor ei, continuă să se afișeze, neputincioasă și splendidă.

                                                                                                     l.b.

 


Sursa
2026-01-21 06:32:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

04:57:00MAMA A TOATE —» Leo Butnaru
13:42:00Casă —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:16:11Universul pluridimensional al lui Matei Vișniec —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
10:02:32Ultima bancă: Floarea vieții, roluri de gen, childfree și altele (3 epis.) —» Curaj.TV | Media alternativă
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
17:55:09Mariana Bahnaru: „Emoție în fiecare rol…” —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
12:49:00DESPRE DOUĂ VICTORII. UNA DE LA CHIȘINĂU —» Leo Butnaru
05:19:00POEME DIN VATRA —» Leo Butnaru
10:05:39Vasile Constantin, actor de teatru și cinema —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
18:09:36DECLARAȚIE DE RĂSPUNDERE MANAGERIALĂ —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
12:27:00MICILE BUCURII ALE VIEȚII —» Leo Butnaru
14:51:00Lansarea proiectului ,,Îmbunătățirea calificărilor profesionale și a oportunităților de angajare pentru refugiații ucraineni stabiliți în nordul Republicii Moldova” la Rîșcani —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
14:20:03Loteria Națională a Moldovei, dublu câștigător la Blask Awards —» Sandu GRECU
14:20:03Loteria Națională a Moldovei, dublu câștigător la Blask Awards —» Sandu GRECU
04:44:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
17:27:00ÎN BAZA TRISTEI EXPERIENȚE ISTORICE —» Leo Butnaru
10:04:00TREI PĂRINȚI: MAMA, TATA ȘI BIBLIOTECA —» Leo Butnaru
10:04:00TREI PĂRINȚI: MAMA, TATA ȘI BIBLIOTECA —» Leo Butnaru
05:34:00CONCURS PENTRU PĂRINȚI —» Leo Butnaru
05:34:00CONCURS PENTRU PĂRINȚI —» Leo Butnaru
17:55:32Hau! Ce surpriză ne făcură elvețienii! —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
17:55:32Hau! Ce surpriză ne făcură elvețienii! —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
12:20:35Un nou Macbeth pe scena teatrului chișinăuian —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
05:41:00DIN PASIENȚE —» Leo Butnaru