©️ Dacă am fi nemuritori, cât de repede ne-am mai trezi dimineața?!

Deseori mă surprind asupra gândului că viața e prea scurtă pentru toate lecțiile pe care le avem de învățat, experimentat, pentru toți oamenii pe care-i avem de iubit (vindecat), pentru toate greșelile pe care le avem de însușit și îndreptat.
Trecem fulgerător prin timp, prin viață și avem atâtea de făcut…
Pe de altă parte, dacă am fi nemuritori, cât de repede ne-am mai trezi dimineața?! Am mai putea să ne bucurăm de fiecare zi? Am mai ști să apreciem ceea și pe cei pe care-i avem în preajmă? Câte dintre chestiile pe care le avem de făcut (și le facem acum cât de cât) le-am mai face? Oare nu le-am tot amâna știind că avem veșnicia la dispoziție?! La un moment dat îmi doream să fim nemuritori, între timp mi-am schimbat părerea. Da, mă înspăimântă sfârșitul vieții pământești (pe care îl consider un nou început), incertitudinea mușcă din mine, la fel cum o face și curiozitatea de a ști ce va fi după, dar cel puțin am speranța că data viitoare voi ști să gestionez altfel timpul, că eu voi fi altfel și voi profita de șansa de a îndrepta lucrurile, de a iubi și accepta oamenii așa cum sunt, inclusiv pe mine…