©️ Mulțumesc pentru fericire, Doamne!

Ultima perioadă a fost stresantă. Curând, împlinesc un an de când am plecat de acasă (din nou!). Am plecat într-o țară a cărei limbă nu o știam deloc. Absolut. Nimic. Zero. Un loc de muncă nou / necunoscut ca activitate, colegi noi, emoții, nesiguranță. Ușor ușor m-am adaptat cu munca. Și colegii. Se vorbește mult limba română, spre bucuria mea inițială, fiindcă era simplu să înțeleg intrucțiunile, și spre dezamăgirea mea, mai târziu, pentru că auzind și vorbind mai mereu română, nu prea am unde să învăț limba de stat (bine, am învățat cum să mă salut, să spun „mulțumesc!” și „vă rog!”