©️ Dacă gândurile mele sunt la tine…

Mesajul ăsta este pentru tine. Poţi să-l ignori, poţi să citești doar începutul și sfârșitul, poţi să-l citești în diagonală sau poţi să citești printre rânduri. Chiar așa, poţi citi printre rânduri? Probabil te gândești că scriu aberații. Poate am nevoie de timp să-mi adun gândurile care au plecat iarăși răzlețe numai ele știu unde. Sunt tare secretoase. Niciodată nu-mi povestesc unde se duc, de unde vin, ce fac, ce văd. Știu doar că se întorc la ivirea zorilor, desculțe, obosite, prăfuite, tăcute, cu priviri visătoare. Da, și gândurile au priviri, uneori vii, alteori pierdute.
Cât de greu îmi este fără gândurile mele.
Dacă sunt la tine, ai grijă de ele, te rog. Să ai grijă așa cum am eu grijă de amintirea ta. O păstrez cu sfințenie, își are propriul loc unde nu ajunge nici un fir de uitare. Este banul meu alb pentru zile negre. De fapt, e profanare să spun despre amintirea ta că ar fi ban, banii sunt murdari, pe când amintirea ta este sacră. O port cu mine peste tot. O am tatuată pe suflet. Nu știu cum s-a strecurat acolo. Pur și simplu într-o zi am simțit că s-a umplut cu ceva golul acela rece, cu ceva cald și plăcut. Nu mai vreau să simt frig, pustiu și rece în suflet. N-o să permit să mi se întâmple asta. Voi avea grijă.
Probabil în noaptea asta n-o să mai adorm. Voi aștepta să se întoarcă gândurile. Poate am noroc de astă dată și îmi vor povesti câte ceva, cine știe?!
Voi lasă o lampă aprinsă la geam, să nu se rătăcească. Nu vreau să rămân fără ele. În ciuda faptului că uneori sunt peste măsură de sâcâitoare, obositoare și gălăgioasă totuși, sunt ale mele.
Dacă gândurile mele sunt la tine, ai grijă de ele, te rog...