Special for Yo si pentru cei interesati de subiectul “Lumea femeilor e rea!”

Fimul e din seria: greselile noastre din tinerete.

E povestea unei adolescente, Beverly, care viseaza sa devina scriitoare celebra. Dupa primul examen ratat la colegiu cade in disperare si… incearca sa-si revina cum poate.  Incepe sa iasa la petreceri cu prietenele, consumand alcool si pomenindu-se in tot felul de peripetii. In circumstante amuzante (si un pic dramatice de prima dragoste neimpartasita) face cunostinta cu Ray, un baiat dragut, dar cam ratacit, care o sustine moral intr-un moment… iar de disperare, dar de data asta sentimentala. Drept rasplata fata i se ofera sub aburii alcoolului. De buna voie si nesilita de nimeni. Asa cum ai spune multumesc din suflet cuiva care ti-a intins o mana de ajutor cind iti era cel mai greu. Altfel spus, nu mirosea deloc a dragoste pe-acolo. Numai ca copii se concep si fara mare dragoste. Rezultatul: Beverly se pomeneste insarcinata la 15 ani.

Dupa multe framantari si discutii cu Ray (in timpul carora ea ii spune direct ca nu-si planifica sa-si traiasca restul zilelor alaturi de el, moment foarte interesant, de altfel), hotaraste in cele din urma sa-si anunte parintii. Soc mare pentru ambii. Tatal ii spune in fata ca altfel ii vedea viitorul fiicei mai mari (sunt doua la tata), mama-sa tacea, chiar dar gindea exact ca tata. Fara mari isterii si lesinuri, au organizat o nunta cu invitati putin si intimi. Toti erau tristi, in afara de mire, care se simtea de minune chiar si cu o bere in maini, fara mari planuri pe viitor. Momente amuzante in timpul nuntii in care prietena cea mai buna a lui Beverly, anunta festiv ca e insarcinata si ea…

Dupa nastere se incepe corvoada lunga la care nu se asteapta nici o mamica de 15-16-17-18 ani (chiar daca mama-sa o ajuta fara reprosuri): nopti nedormite, atentie non-stop p-u copil, in acelasi timp pregatiri examene pentru bac, incercari nereusite sa obtina o bursa la univeritate, toate astea fara sprijin de la sotul sau care incepe sa bea si sa mai uite din responsabilitati.

Viata ei cotidiana e impartita in doua cursuri: visul de a-si continua studiile pentru a deveni scriitoare si obligatiile primare-rolul de mama si sotie. Cind sotul sau devine un drogat fara speranta, decide sa se desparta de el. E un moment foarte dureros pentru baietel (6 ani). Isi continuie viata in lipsuri materiale si singura cu baiatul. Cu anii reuseste sa scrie o carte despre viata ei. Baiatul creste si inceara sa-si construiasca viata dar nu reuseste atita timp cit mama-sa nu intelege in cele din urma ca obligatiile sale ca mama despotica se termina la un moment. E un moment dificil in care se lamuresc la sfirsit cei doi: mama si fiul. Mama considerandu-si pina acum fiul drept o greseala din tinerete care i-a spulberat visul si fiul suferind din cauza ca s-a simtit toata viata o povara.

Sfirsitul este happy. Beverly e tanara, frumoasa, si-a regasit familia si… e libera sa-si realizeze orice vis.  

P.S. Cred ca titlul filmului e amar de ironic. Pentru ca in realitate, cea mai mare pedeapsa pe care a avut-o aceasta femeie e ca a avut doar un singur barbat in viata ei (perioada din film), pe care nu l-a iubit, a nascut un copil de la el si pe care a fost nevoita sa-l creasca de una singura in lipsuri si discomfort psihilogic.