Pina vineri credeam ca-s frumoasa foc. Un foc de cela care nici nu frige, dar nici rece nu te lasa.
Pina vineri. La 20:23.
Vineri, la 16:46 stind elegant lungita pe plaja si trecindu-mi privirea iscoditoate peste corpurile lungite la soare, m-am convins pentru a cita oara ca eu, inca, ptiu-ptiu-ptiu is …frumusica. Si cerul ditr-odata mi-a parut parca mai senin si marea mai calda si asa m-o atins o armonie duuuuuuulce ce se scurgea in valurele din experior drept spre interiorul meu pasnic. Dar in momentul in care, iaca-iaca, era sa ma praval in extaz, m-a trezit geniala idee de a conserva in pixeli frumusetea mea. M-am sculat, m-am scuturat, am luat niste pozitii fotografice originale, dar nu pretentioase, socrul mic a apasat citeva ori pe butonasul care trebe si… am continuat sa ne prajim la soare, eu - cu gindul la transformarea culorii mele albe de libric bolnav in creveta caramelizata, socrul mic facind niste insemnari pe o harta a insulei.
Seara, la 19:56 minute grecesti, terminasem teleportarea pixelurilor si mi-am asezat fundul mai comod pe scaun sa ma admir din toate puterile. Peste doua clipe, socrul mic, mai nu s-o inecat in odaia de alaturi cu un triunghi de placinta (tiropita) cind m-o auzit injurind in greaca, in cea mai teatrala tonalitate de care e capabila femei-sa. Cind o ajuns sa vada ce mi s-a intimplat, eu stateam cu o mina pe tita stinga si alta aratind spre ecran sub un oftat din plamini : Ooooooohhhh, Panaghia mou!!! Asta-s eu? (dialogul o fost dus in tonalitati demne de o tragedie greaca).
La 20:20, dupa ce am simtit aceeasi reactie (dar deja fata de propria personalitate) pe care o ai fata de unii colegi de pe odnoklassniki.ru gen: ooof, ce face timpul din noi? a fost luata decizia ferma de a cumpara a doua zi creme ultra eficace pe baza de mastic, anti-riduri, anti-celulita, anti-batrinete si anti-reactii negative pe odnoklassniki.ru, m-am apucat de terapie alimentara, adica sa maninc bunataturi felurite. In timp ce molfaiam in disperare, incercind sa fac doliul frumusetii mele pierdute subit pe o insula greceasca, ma gindeam cum sa ma deprind cu aceasta idee tragica. Ma mai gindesc inca pina in momentl de fata.
La 20:23 am mai luat o hotarire neasteptata: sa ma scald doar noaptea (asa ca ieri, pe luna plina si singeroasa) iar ziua sa dooooorm. Citisem undeva ca frumusetea se pastreaza in somn. Sa incerc sa fac si eu cite ceva cu ramasitele mele, oooof, de frumusete.