Şi să ne luăm de mână şi să fugim în lumea mare. Nimic nu va părea destul de periculos sau imposibil ca să ne sperie din drum. Şi noi o să ajungem la căpătul lumii, şi o să dormim sub stele, şi o să alergăm sub ploi torenţiale, şi o să ne ardă soarele pielea şi vor avea picioarele zgîriate şi prăfuite, dar ochii noştri vor străluci a curaj, miracol, speranţă. Şi o să radiem a sănătate, a aventură, a vise împlinite, a beatitudine. Şi vom fi doar noi, doar noi într-o lume imensă, şi nu o să avem nume, profesie, amintiri, viaţă. Vom avea doar un bagaj de vise şi libertatea în vene.
Eu sunt gata, mă iei de mână?