Punct si de la capat !
Nu stiu de ce, cheful de a scrie ceva in românà apare tocmai în momentul când de facto nu ai timp pentru asa ceva. Calatorii prin tara, seminare de formare, tractaje in strada, interviuri, prezentari, benevolat- mult benevolatè pâna la epuizare, proiecte si business- planuri, interventii in scoli, rendez-vous-uri (ne)profesionale, pledoarii, cercetari, conferinte, concursuri, cautare a unui stagiu/loc de munca...mici si dulci cochetàri ( ca nu ar fi intersanta viata farà asta) = un coktail de emotii indescriptibile si zile intregi de nesomn.Scrii pentru ca simti in acest moment de ,,nastere'' a unui proiect pe care trebuie sa-l prezinti in mai putin de 7 ore, si pentru care nu ai prin definitie decât 12 h total de realizare, ca datorita acestor acolade de emotii iti poti schimba radical filosofia vietii. Nu mai esti cea care a fost acum trei, doi ani in urma; mai mult ca atât nu te regàsesti nici in cea care a fost acum 6 luni. Cuvântul ,,acasà'' càpàtà lejer o altà constiintà. Au loc schimbàri majore in plan mental, spiritual, intelectual : schimbi legea, principiile morale si chiar idealurile spre care tinzi. Te privesti dimineata in oglinda si observi metamorfoza radicala. Treci de la conservatorism la non-conformism sau de la o viziune rece a vietii la una libertinà si lipsita de contrângeri.
DA! Incepi sa-ti formezi o filosofie de viata mult mai originalà, dar cu riscul de a nu fi inteles(à) de ceilalti.
Si in asa momente iti dai seama, cât e de minunat sa ai asa un jurnal, in care domina haosul organizat in digresiuni lirice. Citesti, recitesti si râzi = nu ai scrie acum asa ceva, dar e un ,,fapt implinit'', care face parte din procesul de plàmàdire a ceea ce urmeaza sa se coaca la un moment dat. Recunosti cà au fost momente când ai vrut sa stergi si sa desfiintezi totul = pentru ca nu ar reprezenta o actualitate a ceea ce esti tu la moment. Ar fi fost un pas gresit in toate circumstatele... asa cum e gresit sa crezi ca poti, sanatos fiind, sa uiti definitiv vreun episod din viata ta. Nu se uità, dar cert e ca se erodeaza...depui uneori eforturi sa reinvii vreo traire. In zadar, scurtele circuite in viata fac parte de fapt din scurta memorie.
Pe aceasta nota pun capat a ceea ce a fost blogul asta pânà acum: nu-i prezic viitorul, dar stiu la sigur ca va fi altul.
P.S. îti dai seama ca ti-ai schimbat filosofia vietii, mai ales atunci când realizezi ca dansezi si visezi pe alte note muzicale
Sursa
2013-10-25 01:05:00